Patru jurnaliști și un blogger au fost desemnați câștigătorii celei mai recente ediții a programului ”Reporter European” și au fost premiați de către Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul Parlamentului European în România.

        Concursul ”Reporter European” - ediția anului 2011 - s-a adresat jurnaliștilor și bloggerilor care, pe parcursul anului trecut, au abordat una dintre cele două teme: voluntariatul și reforma politicii agricole comune. În funcție de subiectul tratat, participanții au avut posibilitatea să înscrie în concurs atât materiale individuale, cât și campanii de presă. Concurenţii desemnați câștigători în urma evaluării sunt:

• Vlad Odobescu, pentru materialul despre voluntariat "Potcoave pentru Estul Sălbatic. Ce au găsit olandezii la Găneasa";
• Florin Lazăr, pentru campania de presă ce a inclus trei materiale cu privire la voluntariat: ”Pe fluturi cine i-a învățat să zboare?”, ”Cât de departe se află Bichigiu?”, ”Cele 7 porunci ale rățuștelor cuminți”;
• Ionela Gavriliu Nedea, pentru materialul privind politica agricolă comună ”Povestea olandezului căruia îi râd ochii de la ceapa românească”;
• Marius Matache, premiat pentru seria de postări pe blogul personal (http://www.mariusmatache.ro/): "Voluntariatul: de la hobby la necesitate", "Politicile europene comune în agricultura la ora reformei", "Agricultura românească  - între oportunități și metehne" și "Bloggerii și voluntariatul";
• Liliana Simionescu, a obținut premiul special al juriului pentru tinerii jurnalişti pentru reportajul "Campania de voluntariat Am autism", difuzat la RFI.

        Juriul a fost format din Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Luca Niculescu, redactor-șef RFI, bloggerii Cristina Bazavan și Cristian China-Birta și Carmen Praja, asistent în cadrul departamentului de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România (RCE).

        Criteriile de selecție care au stat la baza jurizării au fost acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul şi impactul generat în urma publicării sau difuzării materialelor. 

        Câștigătorii urmează să efectueze o vizită într-unul din statele membre ale UE sau la institutiile europene pentru întâlniri sau interviuri cu oficiali ai Comisiei Europene, membri ai Parlamentului European sau reprezentanți ai autorităților naționale. Ei au fost premiați și cu câte o tabletă iPad.

        Regulamentul concursului Reporter European, ediția anului 2011, poate fi vizualizat pepagina de internet a RCE. O nouă ediție a programului va fi lansată în primăvara anului 2012.

Persoane de contact:
Carmen Praja, Asistent presă - Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Tel.: + 40 21 203 54 86, e-mail: carmen.praja@ec.europa.eu
Georgiana Petcu, Account Manager – Chelgate Public Affairs & Public Relations
M: +40 (0)731-551643, e-mail: gp@chelgate.com

        Îmbunătăţirea calităţii apei în UE ar putea fi în pericol din cauza unor noi forme de poluare chimică.  Comisia propune adăugarea a 15 substanţe chimice pe lista celor 33 de poluanţi care sunt monitorizaţi şi controlaţi în apele de suprafaţă din UE - încă un pas către îmbunătăţirea calităţii apelor noastre fluviale, lacustre şi litorale. Printre cele 15 substanţe se numără substanţe chimice industriale, precum şi substanţe utilizate în produse biocide, în produse farmaceutice şi în produse de protecţie a plantelor.  Acestea au fost selectate pe baza unor dovezi ştiinţifice că pot prezenta un risc semnificativ pentru sănătate.

        Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: "Poluarea apei este unul dintre motivele de îngrijorare cel mai des citate în legătură cu mediul de către cetăţenii UE. Salut acest progres, deoarece este clar că răspunde aşteptărilor oamenilor. Aceste 15 substanţe chimice suplimentare trebuie monitorizate şi controlate pentru a ne asigura că nu prezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană.”

        Actualizarea va fi realizată printr-o revizuire a Directivei privind substanţele prioritare în domeniul calităţii apei.  Aceste noi substanţe sunt propuse în urma unei analize care a studiat riscurile prezentate de circa 2 000 de substanţe, în funcţie de nivelul lor în apele de suprafaţă şi de periculozitatea, producţia şi utilizările lor. Pentru şase din cele 15 substanţe prioritare noi, clasificarea propusă ar necesita ca emisiile în apă ale acestor substanţe să fie eliminate progresiv în următorii 20 de ani. Propunerea include, de asemenea, standarde mai stricte pentru patru substanţe reglementate în prezent, precum şi obligaţia de a elimina treptat emisiile altor două substanţe aflate deja pe listă.

Cele 15 substanţe prioritare suplimentare propuse sunt:

• substanţe utilizate în produse de protecţie a plantelor: aclonifen, bifenox, cipermetrin, dicofol, heptaclor, chinoxifen;
• substanţe utilizate în produse biocide: cibutrin, diclorvos, terbutrin;
• substanţe chimice industriale: acid sulfonic perfluorooctanic (PFOS),  hexabromociclododecan (HBCDD);
• subproduse de combustie: dioxină şi PCB-uri de tipul dioxinei;
• substanţe farmaceutice: 17 alfa-etinilestradiol (EE2), 17 beta-estradiol (E2), diclofenac.

        Includerea produselor farmaceutice este propusă pentru prima oară. Propunerea nu pune sub semnul întrebării valoarea medicinală a acestor substanţe, ci abordează potenţialele efecte dăunătoare ale prezenţei lor în mediul acvatic. Concentraţiile care depăşesc pragurile propuse pot afecta sănătatea populaţiei piscicole, scăzând rata de reuşită a procesului de reproducţie, de exemplu, şi dăunând altor organisme vii. Gradul nostru de cunoaştere privind impactul produselor farmaceutice asupra mediului a sporit considerabil în ultimii ani, iar propunerea se bazează pe cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice.

        De asemenea, Comisia propune îmbunătăţiri privind monitorizarea şi raportarea poluanţilor chimici prezenţi în apă, precum şi un mecanism pentru obţinerea de informaţii mai bune cu privire la concentraţiile altor poluanţi, în cazul cărora ar putea fi necesară reglementarea în viitor la nivelul UE. Propunerea Comisiei este însoţită de un raport către Parlamentul European şi către Consiliu cu privire la rezultatul acestei revizuiri a listei existente a substanţelor reglementate.

Etapele următoare

        Comisia propune lista revizuită ca parte a unei directive de modificare a Directivei‑cadru privind apa (DCA) şi a Directivei privind standardele de calitate a mediului (DSCM).   Propunerea va fi înaintată Consiliului şi Parlamentului, pentru a fi discutată şi adoptată.

        Ca regulă, statele membre trebuie să garanteze respectarea standardelor de calitate a mediului pentru substanţele prioritare noi până în 2021 (termenul limită pentru cel de‑al doilea plan privind managementul bazinelor hidrografice).  În anumite cazuri sunt posibile termene mai lungi, dacă sunt aplicabile condiţiile de derogare stabilite în DCA. 

Context

        Obiectivul principal al politicii UE în domeniul apei este să asigure faptul că pe întreg teritoriul UE există o cantitate suficientă de apă de bună calitate şi că aceasta este utilizată într-un mod mai eficient pentru satisfacerea necesităţilor cetăţenilor şi ale întreprinderilor, precum şi pentru protecţia mediului. În 2000, Directiva-cadru privind apa (DCA) a stabilit un cadru juridic pentru protejarea şi restabilirea purităţii apei în Europa, precum şi pentru asigurarea utilizării sustenabile şi pe termen lung a acesteia.  Obiectivul general al DCA este de a readuce toate apele – de exemplu lacuri, râuri, pâraie şi pânze freatice – la o stare sănătoasă până în 2015.

        Articolul 16 din DCA stabileşte „strategii de combatere a poluării apei”, schiţând măsurile care trebuie luate. Prima măsură a fost întocmirea unei prime liste de substanţe prioritare în 2001, care a devenit anexa X la DCA.

        Revizuirea listei conform cerinţelor DCA şi DSCM a durat mai mult de trei ani, din cauza analizei tehnice ample necesare pentru identificarea posibilelor substanţe prioritare noi şi pentru stabilirea unor standarde de calitate a mediului (SCM) în cazul acestora.
Din cele 15 substanţe suplimentare, următoarele sunt propuse ca substanţţe prioritare periculoase: dicofol, chinoxifen, PFOS, heptaclor, HBCDD, dioxină şi PCB-uri de tipul dioxinei. Substanţele aflate deja pe listă, dar care ar urma să fie supuse unor standarde mai stricte sunt: difenileteri bromuraţi, fluoranten, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). Cele două substanţe existente care ar urma să fie incluse în categoria substanţelor prioritare periculoase sunt dietilhexilftalat şi trifluralin.

Persoane de contact:
Joe Hennon  (+32 2 295 35 93)
Monica Westeren  (+32 2 299 18 30)

Pagini Utile

• Propunerea de directivă revizuită a Parlamentului European și a Consiliului privind substanţele prioritare în domeniul calităţii apei:

http://ec.europa.eu/environment/water/water-dangersub/pri_substances.htm

• Propunere pentru revizuirea directivei Parlamentului European şi Consiliului:

MEMO/12/59

• Substanţe chimice în apă (pagina de internet Europa):

http://ec.europa.eu/environment/water/water-dangersub/pri_substances.htm

• Lista substanţelor prioritare actuale:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001D2455:RO:NOT

• Directiva actuală privind substanţele prioritare (Directiva 2008/105/CE):

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32008L0105:RO:NOT

        Patru jurnalişti şi un blogger au fost desemnaţi câştigătorii celei mai recente ediţii a programului ”Reporter European” şi au fost premiaţi astăzi de către Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul Parlamentului European în România.

        Concursul ”Reporter European” - ediţia anului 2011 - s-a adresat jurnaliştilor şi bloggerilor care, pe parcursul anului trecut, au abordat una dintre cele două teme: voluntariatul şi reforma politicii agricole comune. În funcţie de subiectul tratat, participanţii au avut posibilitatea să înscrie în concurs atât materiale individuale, cât şi campanii de presă.

Concurenţii desemnaţi câştigători în urma evaluării sunt:

• Vlad Odobescu, pentru materialul despre voluntariat "Potcoave pentru Estul Sălbatic. Ce au găsit olandezii la Găneasa";
• Florin Lazăr, pentru campania de presă ce a inclus trei materiale cu privire la voluntariat: ”Pe fluturi cine i-a învăţat să zboare?”, ”Cât de departe se află Bichigiu?”, ”Cele 7 porunci ale răţuştelor cuminţi”;
• Ionela Gavriliu Nedea, pentru materialul privind politica agricolă comună ”Povestea olandezului căruia îi râd ochii de la ceapa românească”;
• Marius Matache, premiat pentru seria de postări pe blogul personal (http://www.mariusmatache.ro/): "Voluntariatul: de la hobby la necesitate", "Politicile europene comune în agricultura la ora reformei", "Agricultura românească  - între oportunităţi şi metehne" şi "Bloggerii şi voluntariatul";
• Liliana Simionescu, a obţinut premiul special al juriului pentru tinerii jurnalişti pentru reportajul "Campania de voluntariat Am autism", difuzat la RFI.

        Juriul a fost format din Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Luca Niculescu, redactor-şef RFI, bloggerii Cristina Bazavan şi Cristian China-Birta şi Carmen Praja, asistent în cadrul departamentului de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România (RCE).

        Criteriile de selecţie care au stat la baza jurizării au fost acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul şi impactul generat în urma publicării sau difuzării materialelor. 

        Câştigătorii urmează să efectueze o vizită într-unul din statele membre ale UE sau la institutiile europene pentru întâlniri sau interviuri cu oficiali ai Comisiei Europene, membri ai Parlamentului European sau reprezentanţi ai autorităţilor naţionale. Ei au fost premiaţi şi cu câte o tabletă iPad.

        Regulamentul concursului Reporter European, ediţia anului 2011, poate fi vizualizat pe pagina de internet a RCE.
O nouă ediţie a programului va fi lansată în primăvara anului 2012.

Persoane de contact:
Carmen Praja, Asistent presă - Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Tel.: + 40 21 203 54 86, e-mail: carmen.praja@ec.europa.eu
Georgiana Petcu, Account Manager – Chelgate Public Affairs & Public Relations
M: +40 (0)731-551643, e-mail: gp@chelgate.com

        Erasmus, cel mai de succes program de schimb de studenţi din lume, îşi sărbătoreşte anul acesta cea de-a 25-a aniversare. Aproape trei milioane de studenşi au beneficiat de o perioadă de studiu sau de stagiu în străinătate de la crearea programului Erasmus, în 1987. Sub deviza „Erasmus: 25 de ani de schimbare de vieţi şi deschideri de orizonturi”, manifestările dedicate aniversării de argint vor fi lansate astăzi de Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. Mobilitatea Erasmus reprezintă un element central al strategiei Comisiei de combatere a şomajului în rândul tinerilor printr-o mai mare concentrare asupra dezvoltării competenţelor – un aspect care va fi discutat de şefii de state şi de guverne la Consiliul European informal de astăzi.

„Impactul Erasmus a fost enorm, nu numai pentru fiecare student în parte, ci şi pentru economia europeană în ansamblu. Prin sprijinul său pentru competenţe şi pentru un sistem de învăţământ superior modern, cu legături mai strânse între lumea academică şi angajatori, Erasmus ne ajută să combatem neconcordanţa de competenţe. De asemenea, programul le oferă tinerilor încrederea şi capacitatea de a lucra în alte ţări, unde s-ar putea găsi locurile de muncă potrivite pentru ei, în loc să fie prinşi în capcana unei neconformităţi geografice,” a declarat preşedintele Barroso.         Comisarul Vassiliou a adăugat: „Erasmus este una dintre marile poveşti de succes ale Uniunii Europene: este programul nostru cel mai cunoscut şi mai popular. Schimburile Erasmus permit studenţilor să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de limbi străine şi să dezvolte competenţe, precum capacitatea de adaptare, care le îmbunătăţesc perspectivele de ocupare a unui loc de muncă. De asemenea, programul oferă oportunităţi pentru profesori şi alte categorii de personal de a vedea în ce fel funcţionează învăţământul superior în alte ţări şi de a se întoarce acasă cu cele mai bune idei. Cererea pentru locuri depăşeşte cu mult resursele disponibile în multe ţări – unul din motivele pentru care intenţionăm să extindem posibilităţile de studiu şi formare în străinătate în noul nostru program pentru educaţie, formare şi tineret Erasmus pentru toţi.”

        În anul universitar 2011/2012, peste 250.000 de studenţi vor beneficia de pe urma programului Erasmus. Cele mai populare destinaţii pentru studenţii sunt preconizate a fi Spania, Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia, în timp ce ţările care trimit cei mai mulţi studenţi în străinătate sunt preconizate a fi Spania, Franţa, Germania, Italia şi Polonia. UE a alocat aproximativ 3 miliarde EUR pentru Erasmus pentru perioada 2007-13.

        Erasmus pentru toţi ar regrupa toate sistemele UE şi internaţionale actuale din domeniul educaţiei, formării profesionale, tineretului şi sportului, înlocuind şapte programe existente cu unul singur. Aceasta va spori eficienţa, va facilita solicitarea granturilor şi va reduce duplicarea şi fragmentarea. În cadrul noului program, obiectivul este ca până la 5 milioane de oameni, aproape dublu faţă de prezent, să aibă şansa de a studia, de a se forma sau de a preda în străinătate. Propunerea Comisiei este dezbătută în prezent de către statele membre şi Parlamentul European, care decid viitorul buget.

Evenimente care marchează aniversarea

        Manifestările cu ocazia celei de-a 25-a aniversare a programului Erasmus vor fi lansate astăzi la Bruxelles printr-o conferinţă care va evalua impactul programului şi va dezbate viitorul acestuia. Danemarca, deţinătoarea preşedinţiei UE în prima jumătate a anului 2012, va organiza, împreună cu Comisia Europeană, şi o conferinţă legată de continuarea programului, la 9 mai, la Copenhaga. Aniversarea va fi sărbătorită şi în cadrul unor evenimente organizate în statele membre.

        „Ambasadori Erasmus” din cele 33 de ţări care participă la program vor fi prezenţi la multe dintre aceste evenimente. Ambasadorii, un student şi un membru al personalului didactic, au fost aleşi să reprezinte fiecare ţară, pe baza impactului pe care Erasmus l-a avut asupra vieţii lor profesionale şi private; rolul lor este să încurajeze alşi studenţi şi membri ai personalului didactic să profite de oportunităţile pe care acesta le oferă pentru a schimba vieţi şi a deschide orizonturi. În cadrul conferinţei din mai, de la Copenhaga, ei vor prezenta „Manifestul Erasmus”, care va expune viziunea lor cu privire la dezvoltarea viitoare a mecanismului.

Context

        Programul Erasmus s-a lansat în 1987 cu 3.244 de studenţi tineri şi aventuroşi care au participat la experienţe de învăţare într-una dintre cele 11 ţări care au participat iniţial la program. În prezent, la program participă 33 de ţări - cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

        În ultimii 25 de ani, programul a înregistrat o creştere constantă, atât în ceea ce priveşte numărul de studenţi, cât şi în ceea ce priveşte calitatea şi diversitatea activităţilor propuse. Profesorii şi alte categorii de personal, precum responsabilii pentru relaţii internaţionale din cadrul universităţilor, care reprezintă adesea primul punct de contact pentru potenţialii studenţi Erasmus, pot beneficia de sprijinul UE pentru a preda sau pentru a fi formaţi în străinătate – aproape 40 000 au făcut aceasta în 2010/2011.

        Stagiile efectuate în companii din străinătate au fost sprijinite prin Erasmus începând din 2007 şi sunt tot mai populare. Până acum, s-au acordat deja granturi în acest scop pentru aproximativ 150 000 de studenţi. În 2009/10, 35 000 de studenţi (unul în şase din total) au ales un stagiu, ceea ce a reprezentat o creştere de 17 % faţă de anul precedent.

Persoane de contact :
Dennis Abbott (+32 2 295 92 58)
Dina Avraam (+32 2 295 96 67)

Pagini Utile

• Nota privind întrebările frecvente - Programul Erasmus:

MEMO/11/54

• Mai multe informaţii despre programul Erasmus:

http://ec.europa.eu/education/erasmus

• Interviuri video cu ambasadorii Erasmus:
• Tomás Sánchez López (inginer-şef de sistem la EADS)
• Piroska Bakos (prezentatoare de ştiri la Televiziunea Ungară)
• Maurizio Oliviero (profesor la Universitatea din Perugia, membru al grupului care elaborează constituţia palestiniană; consultant pentru reforma sistemului judiciar din Afganistan)
• Elena Luptak (profesoară de dans contemporan şi coordonatoare Erasmus, Universitatea Konservatorium din Viena) http://ec.europa.eu/education/erasmus/ambassadors_en.htm
  

        În curând îi veţi putea cere Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care ţin de competenţa sa. Noul site vă pune la dispoziţie toate informaţiile privind lansarea unei „iniţiative cetăţeneşti”.

Iniţiativa cetăţenească europeană vă oferă posibilitatea de a vă implica direct în definirea politicilor Uniunii. Ea le permite cetăţenilor care împărtăşesc aceeaşi viziune să-i ceară Comisiei să propună noi acte legislative în anumite domenii.         Comisia, instituţia care elaborează propunerile legislative ale UE, are obligaţia formală de a lua în considerare orice solicitare care îndeplineşte condiţiile stabilite.         Normele şi procedurile sunt disponibile pe noul site dedicat iniţiativei cetăţeneşti europene. Îl puteţi accesa pentru a vă înregistra şi lansa propunerea de iniţiativă.         Iniţiativele pot face referire la toate domeniile politice în care Comisia are dreptul de a propune măsuri legislative, ca de exemplu, mediu, agricultură, transporturi sau sănătate publică.

Cum se lansează o iniţiativă

        O inţiativă poate fi lansată de un comitet de organizare, format din cel puţin 7 cetăţeni care trăiesc în cel puţin 7 state membre diferite.

        Acest comitet trebuie să solicite înregistrarea iniţiativei pe noul site înainte de a colecta declaraţii de susţinere din partea altor cetăţeni.

        Comisia dispune de 2 luni pentru a examina dacă iniţiativa propusă respectă normele – de exemplu, va trebui să se asigure că aceasta „nu contravine în mod vădit” valorilor promovate de UE.

        În cazul în care cererea de înregistrare este confirmată, organizatorii au la dispoziţie 1 an pentru a strânge semnături de la 1 milion de cetăţeni provenind din cel puţin 7 ţări ale UE (incluzând un număr minim din fiecare ţară).

        Organizatorii pot colecta declaraţii de susţinere pe hârtie sau pe cale electronică. Sistemul online folosit de aceştia trebuie să fie certificat. Comisia a creat programe informatice gratuite pentru a-i ajuta pe organizatori să colecteze declaraţii de susţinere prin intermediul internetului.

        Odată colectate, declaraţiile trebuie să fie certificate de către ţările din care au fost culese şi transmise Comisiei.

Etapele următoare

        Comisia dispune apoi de 3 luni pentru a examina iniţiativa. Ea poate decide să propună noi dispoziţii legislative, să lanseze un studiu sau să opteze pentru alte măsuri – oricare ar fi decizia luată, aceasta trebuie explicată în mod public.

        Orice propunere legislativă va fi înaintată guvernelor UE (reunite în cadrul Consiliul Uniunii Europene) şi, în majoritatea cazurilor,

Parlamentului European.
Dacă este adoptată, propunerea devine act legislativ al UE.
Ghidul iniţiativei cetăţeneşti europene