75% dintre europeni consideră că o coordonare mai strânsă a politicilor economice şi financiare între statele membre ale UE ar fi eficientă în ceea ce priveşte combaterea crizei economice, conform anchetei Eurobarometru din primăvara anului 2010, anchetă de opinie bianuală organizată de UE. Ancheta a fost realizată în luna mai – în punctul culminant al crizei financiare europene – şi a fost publicată astăzi.72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităţilor celor mai importante grupuri financiare internaţionale, ceea ce reprezintă o creştere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009.Principalele preocupări ale europenilor în legătură cu criza erau următoarele: situaţia economică actuală (40%,procent neschimbat în raport cu toamna anului 2009), şomajul (48%, minus trei puncte procentuale) şi creşterea preţurilor (20%, plus un punct). De asemenea, criza a influenţat percepţia cetăţenilor cu privire la UE:40% dintre europeni asociază UE cu euro (plus trei puncte), 45% cu libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în UE (minus un punct) şi 24% cu pacea (minus patru puncte).

     „Faptul că o majoritate clară se pronunţă în favoarea unei consolidări a guvernanţei economice europene arată că, pentru cetăţeni, UE reprezintă o parte decisivă a soluţiei în faţa crizei,” a afirmat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care deţine, de asemenea, portofoliul comunicării.„Ancheta noastră de primăvară – realizată în momentul culminant al crizei – reflectă perioada dificilă şi provocările cu care s-au confruntat europenii în cursul ultimelor luni. De atunci, UE a adoptat măsuri importante şi îndrăzneţe pentru a restabili încrederea. Graţie acestor măsuri, moneda euro s-a restabilit şi observăm în prezent un început de creştere în cadrul marilor economii europene. Cu siguranţă, este prea devreme să proclamăm victoria. Cu toate acestea, avem în prezent şansa de a modela guvernanţa economică europeană, în favoarea căreia se pronunţă cetăţenii UE, astfel încât Europa să răspundă preocupărilor acestora.”

        Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010 a fost realizată prin intermediul unor interviuri directe între 5 şi 28 mai 2010, prin urmare în punctul culminant al crizei financiare europene. În total, 26 641 de persoane au fost intervievate în cele 27 de state membre ale UE.

        Rezultatele anchetei Eurobarometru din primăvara anului 2010 revelează aşteptările tot mai mari ale cetăţenilor în legătură cu Uniunea Europeană:un număr tot mai mare de europeni (26%, +4 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009) consideră că UE, şi nu Statele Unite sau G20, se află în cea mai bună poziţie pentru a lua măsuri eficiente de combatere a crizei.

        De asemenea, există o cerere tot mai mare pentru o coordonare mai strânsă a politicilor economice şi financiare la nivelul UE:75% dintre cetăţeni doresc o guvernanţă economică europeană mai puternică (+2 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009 şi +4 puncte în comparaţie cu luna februarie 2009).Guvernanţa economică se bucură de sprijinul cel mai puternic în Slovacia (89%), Belgia (87%) şi Cipru (87%).S-a observat o modificare majoră de opinie în favoarea unei guvernanţe economice mai puternice în mai multe ţări, în special, în Finlanda şi Irlanda (+13 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009), Belgia şi Germania (+7 puncte), Austria, Luxemburg şi Slovacia (+6 puncte), precum şi în Țările de Jos (+5 puncte).

        Majoritatea europenilor sunt conştienţi de provocările importante cu care se confruntă în prezent toate ţările din UE:74% sunt de acord cu privire la faptul că ţara lor are nevoie de reforme pentru a face faţă viitorului (+1 punct în comparaţie cu toamna anului 2009) şi 71% sunt gata să accepte aceste reforme în beneficiul generaţiilor viitoare (procent neschimbat).Europenii ezită cu privire la cea mai bună modalitate de a stimula redresarea economică:74% consideră că măsurile de reducere a deficitelor şi a datoriei publice naţionale nu pot aştepta (85% în Suedia, 84% în Ungaria, 83% în Germania, 82% în Belgia şi Cipru şi 80% în Republica Cehă, Grecia şi Slovenia).În paralel, în UE-27, 46% dintre cetăţeni sprijină, de asemenea, utilizarea deficitelor publice pentru stimularea activităţii economice (în comparaţie cu 36%, care sunt împotrivă şi 18%, care nu au exprimat nicio opinie).În cele 16 ţări din zona euro, rezultatul este diferit:42% dintre cetăţeni sunt împotriva utilizării deficitelor publice, în timp ce 41% sprijină această idee.

        Majoritatea europenilor confirmă pertinenţa priorităţilor definite de UE în cadrul strategiei sale de redresare economică „Europa 2020” (IP/10/225):92% dintre cetăţeni împărtăşesc opinia conform căreia pieţele forţei de muncă trebuie modernizate în vederea creşterii nivelurilor ocupării forţei de muncă, iar ajutorul în favoarea persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială ar trebui să fie o prioritate.90% sunt în favoarea unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite un volum mai mic de gaze cu efect de seră.

        Atunci când au fost întrebaţi cu privire la beneficiile care decurg din statutul de membru al UE, 49% dintre europeni au declarat în luna mai că aderarea ţării lor la UE a fost „benefică” (-4 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009).Sprijinul public pentru aderarea la UE rămâne totuşi superior celui din 2001, când, în urma recesiunii provocate de explozia „bulei internetului”, acesta se situa la 48%.

        De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea în instituţiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparaţie cu încrederea manifestată faţă de guvernele naţionale sau parlamentele naţionale (42% faţă de 29% şi, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul culminant al crizei (42% faţă de 48% în toamna anului 2009).Cel mai mare grad de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria şi Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).

     Având în vedere negocierile de aderare iniţiate de către Consiliul European cu Islanda la 27 iulie 2010 ( IP/10/1011), ancheta Eurobarometru de primăvară a inclus, de asemenea, pentru prima dată, interviuri directe cu 526 de islandezi. Acestora le-au fost adresate întrebări privind opinia lor generală în legătură cu UE. În luna mai, 35% dintre aceştia au declarat că au încredere în UE şi 29% au considerat că Islanda se va bucura de avantaje în urma aderării la UE.

Context

     La 12 mai şi la 20 iunie, Comisia Europeană a prezentat propuneri care vizau consolidarea guvernanţei economice şi îmbunătăţirea supravegherii reformelor structurale şi a politicilor bugetare în cadrul UE (IP/10/561, IP/10/850).

     Cele mai recente cifre Eurostat (al doilea trimestru al anului 2010) arată o creştere de 1,0 % a PIB-ului în UE-27 în comparaţie cu primul trimestru al anului 2010.

        În perioada 22 august – 5 septembrie, “Satul Biodiversităţii” este oaspete special al Municipiului Constanţa, pentru a aduce în atenţia constănţenilor şi a turiştilor oraşului maritim un subiect de interes major - diminuarea biodiversităţii şi necesitatea implicării la nivel individual pentru stoparea acestui proces.

        Expoziţia itinerantă ce face parte din campania Comisiei Europene (DG MEDIU) “Contăm unii pe alţii”, va fi amplasată în cea mai circulată zonă turistică a oraşului, pe Faleza Constanţa, în aria cuprinsă între Cazinou şi Comandamentului Marinei Militare, şi îşi propune informarea şi responsabilizarea cetăţenilor şi în special a tinerilor în privinţa biodiversităţii.

        “Satul Biodiversităţii” îşi aşteaptă vizitatorii cu informaţii şi mesaje cu puternic impact vizual şi emoţional şi va fi inaugurat în data de 23 august cu activităţi interesante şi interactive pentru protejarea biodiversităţii, având ca invitaţi membrii Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţie  Mediului Marin OCEANIC-CLUB din Constanţa.

      Partenerii de la OCEANIC-CLUB se alătură evenimentului pentru a împărtăşi publicului câteva din problemele cu care se confruntă ecosistemul Mării Negre, precum şi proiecte în care organizaţia este implicată pentru protejarea acestui ecosistem. Se va organiza şi o ieşire cu barca în largul mării, pentru a captura imagini subacvatice ce vor fi apoi prezentate publicului.

        Vă aşteptăm aşadar pe Faleza din Constanţa, în „Satul Biodiversităţii”, să descoperiţi cum contăm unii pe alţii, ca într-un uriaş domino. Noi contăm pe albine, care contează pe flori, care contează pe furnici, care contează pe copaci, care contează pe gâze, care contează pe vrăbii, care contează pe TINE.
Contăm unii pe alţii!

Despre Campania Biodiversităţii

        Expoziţia face parte din Campania Biodiversităţii a Comisiei Europene, care a fost lansată în aprilie şi se desfăşoară concomitent în 6 State Membre cu un grad scăzut de informare în privinţa biodiversităţii – România, Bulgaria, Italia, Spania, Polonia şi Olanda.

        Iniţiativa Comisiei are la bază un recent studiu Eurobarometru care arată că mulţi europeni nu înţeleg semnificaţia termenului biodiversitate şi nu cred că sunt bine informaţi în ceea ce priveşte pierderea ei. De aceea, campaniaîşi propune să contribuie la creşterea gradului de responsabilizare a publicului prin educare şi prin generarea unui angajament comun al cetăţenilor şi autorităţilor locale.

        Mesajul principal al campaniei este interdependenţa biodiversităţii exprimată în termeni simpli: noi depindem de albină, care depinde de floare, care depinde de furnici, care depinde de copac, care depinde de gândac, care depinde de vrabie. Contăm unii pe alţii.

Pagini Utile

Pagina de internet a campaniei
http://www.contamuniipealtii.eu

Pagina campaniei pe Facebook
http://apps.facebook.com/biodiversity

Contact
Dna Adriana JIPA, PROPAGANDA CONSULTING, Mobil: 0723 23 93 73 / tel: 021 224 30 40, adriana.jipa@propagandaconsulting.ro

        Un anchetator care caută elemente de probă în altă ţară a UE trebuie să recurgă la un mozaic de norme vechi de 50 de ani. Acesta este nevoit să completeze o serie de formulare şi să urmeze diverse proceduri pentru a obţine probe. Autorităţile din ţara respectivă pot ignora cererea sa sau pot fixa propriul lor termen. Comisia Europeană a adoptat astăzi un aviz referitor la o propunere făcută de şapte state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania şi Suedia) privind un ordin european de anchetă – un sistem care să faciliteze activităţile autorităţilor judiciare de a obţine probe pentru proceduri (sau anchete) penale transnaţionale. Propunerea ar permite autorităţilor să le solicite omoloagelor lor să ancheteze un caz, să strângă şi să facă schimb de elemente de probă. Dacă un anchetator suedez, de exemplu, urmăreşte infractori care s-au ascuns în Spania, acesta le poate cere colegilor lui să facă o percheziţie la domiciliu. Avizul publicat astăzi de Comisie recunoaşte valoarea adăugată a înlocuirii actualului sistem fragmentat de măsuri de anchetă cu un cadru juridic unic. De asemenea, avizul consemnează nevoia de norme clare şi detaliate, care să respecte pe deplin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste măsuri ar cuprinde standarde minime pentru strângerea probelor, astfel încât admisibilitatea lor în instanţă să nu poată fi contestată, precum şi standarde înalte privind protecţia datelor pentru informaţiile sensibile.

         „Pentru a combate în mod eficace infracţionalitatea transfrontalieră, autorităţile naţionale au nevoie de norme clare şi nebirocratice de cooperare. Un anchetator care urmăreşte o reţea infracţională internaţională sau o persoană care a comis violuri în mai multe ţări nu ar trebui să îşi piardă timpul completând numeroase formulare. În acelaşi timp, trebuie să instaurăm cu grijă garanţii procedurale care să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în anchete, în special ale suspecţilor a căror culpă nu a fost dovedită”, a afirmat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru justiţie. „Să convingi autorităţile judiciare să lucreze împreună în spirit de încredere reciprocă este un lucru delicat, dar deosebit de important. Comisia a prezentat deja propuneri de a îmbunătăţi, în toată Europa, drepturile persoanelor suspectate şi de a spori încrederea în diferitele sisteme judiciare naţionale. Vom urmări dezbaterea privind ordinul european de anchetă. Suntem pregătiţi să ajutăm statele membre, astfel încât propunerile acestora să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene atât în cursul negocierilor, cât şi mai târziu, în aplicarea practică a acestui instrument al UE.”

        Comisia a adoptat ieri o analiză a unei propuneri de schimb de elemente de probă – fără standarde privind admisibilitatea –  făcută de şapte state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania şi Suedia) la 21 mai 2010. Regatul Unit şi-a notificat, de asemenea, intenţia de a participa la directiva propusă.

        Comisia a remarcat avantajul pe care l-ar reprezenta propunerea statelor membre ale UE de instituire a unui sistem mai simplu, unificat, dacă acesta ar fi sprijinit de standarde corespunzătoare în materie de drepturi procedurale şi fundamentale. Anchetatorii ar putea folosi un singur formular standard pentru a solicita direct de la omologii lor orice tip de probe,cum ar fi declaraţiile martorilor sau efectuarea unei percheziţii la domiciliu. De asemenea, victimele nu ar trebui să treacă de mai multe ori prin aceeaşi experienţă traumatizantă şi nu ar mai trebui să se deplaseze în alte circumscripţii judiciare, putând depune mărturie prin legătură video.

        Autorităţile vor putea refuza să recunoască sau să execute ordinele într-un număr limitat de situaţii, cum ar fi din motive de securitate naţională.

        Cu toate acestea, Comisia a constatat că autorităţile vor fi reticente să facă schimb de elemente de probă cum ar fi date bancare, înregistrări telefonice sau probe ADN, dacă nu vor avea în prealabil încredere reciprocă în ceea ce priveşte modul de obţinere a acestor probe. Prin urmare, propunerea trebuie însoţită de standarde minime comune la nivelul UE pentru strângerea probelor, pentru a asigura admisibilitatea acestora în instanţă, precum şi respectarea drepturilor fundamentale şi a dreptului la un proces echitabil. Orice schimb de date va trebui să respecte normele UE de protecţie a datelor.

        Toate cele 27 de state membre vor negocia o propunere finală, care va fi apoi votată de Parlamentul European în temeiul procedurii legislative ordinare.După aceea, Comisia va decide dacă trebuie să prezinte propuneri separate, în special privind obţinerea/admisibilitatea probelor. Orice propunere de reglementare la nivelul UE trebuie să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Context

        Mandatul european de obţinere a probelor, adoptat în decembrie 2008, permite anumitor anchetatori să solicite omologilor lor să facă reciproc schimb de elemente de probă existente, însă nu şi să strângă noi probe. Cu toate acestea, nu a fost emis niciun astfel de mandat, faţă de 14 000 de mandate europene de arestare emise în 2008, deoarece mandatul european de obţinere a probelor este în vigoare într-un singur stat membru (Danemarca).

        În luna decembrie a anului trecut, liderii europeni au adoptat Programul de la Stockholm. Comisia a transpus aceste obiective politice într-un plan de acţiune pentru perioada 2010-2014 ( IP/10/447).

        Acordurile existente pun numai bazele unei asistenţe reciproce între autorităţile judiciare, nu prevăd însă şi recunoaşterea mutuală a deciziilor.  Consiliul Europei a adoptat în 1959 Convenţia europeană de asistenţă reciprocă în materie penală. În temeiul Actului Consiliului de elaborare a Convenţiei privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000, Consiliul miniştrilor UE a urmărit încurajarea cooperării spontane între autorităţile judiciare, poliţieneşti şi vamale.

        Astăzi, Comisia Europeană a reiterat potenţialul normelor UE în vigoare privind medierea în litigiile transfrontaliere, amintind statelor membre faptul că aceste măsuri pot fi eficiente numai dacă sunt puse în aplicare de către statele membre la nivel naţional.Soluţionarea litigiilor şi a dezacordurilor prin intermediul instanţelor nu este numai costisitoare şi de durată, ci poate distruge, de asemenea, relaţii profitabile de afaceri.Cauzele transfrontaliere sunt mult mai complexe datorită legislaţiilor şi jurisdicţiilor naţionale diferite, precum şi datorită unor aspecte practice precum cheltuielile şi regimul lingvistic.Prin intermediul procedurilor alternative de soluţionare a litigiilor, implicând mediatori imparţiali, se pot aborda aceste probleme şi găsi soluţii constructive.Însă este nevoie de mediatori calificaţi şi de norme clare în care ambele părţi să poată avea încredere.Medierea transfrontalieră este mai complicată, întrucât presupune culturi de afaceri diferite, ambele părţi având nevoie de reguli comune pe care să se poată baza. Acesta este motivul pentru care normele UE cu privire la mediere au intrat în vigoare în mai 2008, şi trebuie să fie transpuse până în mai 2011. Acestea instituie garanţii juridice în materie de mediere şi asigură un proces de înaltă calitate deoarece presupun aplicarea unor coduri deontologice sau formarea ca mediator.  Până în prezent patru ţări (Estonia, Franţa, Italia şi Portugalia) au informat Comisia asupra faptului că au transpus în dreptul intern normele UE în materie de mediere.

         „Aceste măsuri ale UE sunt foarte importante pentru că promovează un acces alternativ şi suplimentar la justiţie în viaţa de zi cu zi. Sistemele de justiţie dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor. Accesul efectiv la justiţie este protejat în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Cetăţenilor şi întreprinderilor nu ar trebui să li se îngrădească drepturile doar pentru că le este greu să apeleze la sistemul de justiţie, pentru că nu îşi pot permite acest lucru, nu pot să aştepte derularea procesului sau nu fac faţă birocraţiei”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisar al UE pentru justiţie. „Fac apel la statele membre să dea dovadă de hotărâre în punerea în aplicare neîntârziată a normelor UE în materie de mediere: minimul necesar este de a permite litigiilor transfrontaliere să fie soluţionate pe cale amiabilă. Dar de ce să nu mergem mai departe?De ce aceste măsuri să nu fie disponibile la nivel naţional?În final, de acest lucru vor beneficia cetăţenii şi întreprinderile, societăţile şi economiile, precum şi sistemul juridic în sine.”

        Directiva UE privind medierea se aplică atunci când două părţi care sunt implicate într-un litigiu transfrontalier sunt de acord în mod voluntar să soluţioneze litigiul prin intermediul unui mediator imparţial.Statele membre trebuie să se asigure de faptul că acordurile rezultate în urma medierii pot fi executate.Conform unui studiu recent finanţat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, în medie, între 331 şi 446 de zile suplimentare, în UE, iar costurile juridice suplimentare variază de la 12 471 de euro la 13 738 de euro pe caz[1].

        Medierea poate rezolva problemele dintre întreprinderi, angajatori şi angajaţi, proprietari şi chiriaşi sau familii, astfel încât relaţiile dintre aceştia să se poată menţine şi chiar consolida, într-un mod constructiv - un rezultat care nu poate fi întotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare. Soluţionarea litigiilor în afara instanţei economiseşte resursele sistemelor de justiţie şi poate reduce în mod potenţial cheltuielile aferente.Soluţionarea litigiilor pe cale electronică face medierea la distanţă din ce în ce mai accesibilă.Ceea ce lipseşte sunt normele transfrontaliere care să ofere părţilor siguranţă cu privire la acest proces şi la caracterul executoriu al acordului care rezultă în urma acestuia.

        Un element crucial în orice mediere este încrederea în proces, în special atunci când cele două părţi provin din ţări diferite.Prin urmare, normele UE încurajează statele membre să prevadă controlul calităţii, să elaboreze coduri deontologice şi să ofere cursuri de formare mediatorilor, pentru a se asigura de existenţa unui sistem eficient de mediere. Un cod deontologic european pentru mediatori a fost dezvoltat de un grup de părţi interesate cu sprijinul Comisiei Europene şi a fost lansat la data de 2 iulie 2004. Codul deontologic european stabileşte câteva principii la care mediatorii pot decide să adere în mod voluntar;  aceste principii se referă la competenţă, numire, taxe de mediere, promovarea serviciilor mediatorilor, independenţă şi imparţialitate, acordul de mediere şi obligaţia de confidenţialitate.

        Lista organizaţiilor semnatare ale Codului deontologic european este publicată la: http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_ec_list_org_en.pdf

        În cazul în care medierea eşuează, litigiile pot fi transferate oricând în sistemul tradiţional de soluţionare în instanţe.

        Până în mai 2011, Comisia se aşteaptă ca 26 de state membre să transpună normele UE (Danemarca nu a optat pentru aplicarea acestor norme - o prerogativă de care această ţară se poate prevala pe baza unui protocol anexat la tratatele UE). Până în prezent patru ţări (Estonia, Franţa, Italia şi Portugalia) au informat Comisia asupra faptului că au transpus în dreptul intern aceste normele. În plus, Lituania şi Slovacia au comunicat instanţele judecătoreşti competente pentru executarea acordurilor în urma medierii transfrontaliere.

        Chiar dacă în majoritatea statelor membre existau deja reguli similare la nivel naţional înainte de adoptarea directivei, acestea ar trebui, înainte de 21 mai 2011, să informeze Comisia în legătură cu măsurile pe care le adoptă pentru a transpune directiva (aceste măsuri naţionale ar trebui să menţioneze în mod special directiva). Unele ţări au deja norme în materie de mediere în anumite domenii; de exemplu, Irlanda şi Danemarca în cazul relaţiilor de muncă, Finlanda în cazul  litigiilor în care sunt implicaţi consumatorii, Suedia în cazul accidentelor de trafic sau Franţa şi Irlanda în cazul litigiilor de dreptul familiei. În Portugalia există cursuri de formare pentru mediatori din 2001.

        Statele membre trebuie să furnizeze informaţii cu privire la instanţele competente să execute acordurile încheiate în urma medierii la o dată anterioară (21 noiembrie 2010), astfel încât Comisia să poată publica aceste informaţii pentru a facilita folosirea medierii de către cetăţeni şi întreprinderi.

Istoricul dosarului

        Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială a fost adoptată la 23 aprilie 2008 (IP/08/628).Comisia a propus această directivă în octombrie 2004 (IP/04/1288). 

        [1]The Cost of Non ADR – Surveing and Showing the Actual Costs of Intra-Community Commercial Litigation (Costul nerecurgerii la procedurile alternative de soluţionare a litigiilor – Evaluarea şi indicarea costurilor reale ale litigiilor comerciale intracomunitare) un proiect finanţat de către Comisia Europeană şi implementat de ADR Center, iunie 2010, pagina 53,   http://www.adrcenter.com/jamsinternational/civil-justice/Survey_Data_Report.pdf

        Funcţionarii europeni doresc să-i sensibilizeze pe elevi faţă de acţiunile Uniunii Europene.

Proiectul „Din nou la şcoală” le propune funcţionarilor instituţiilor europene să petreacă o zi cu elevii unei şcoli din UE, de preferat şcoala pe care au absolvit-o.            Această iniţiativă a fost lansată în 2007 de Comisia Europeană şi de guvernul german, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, fiind preluată de fiecare dintre preşedinţiile succesive ale Consiliului UE. În acest an, unsprezece ţări participă la program, iar şcolile sunt pregătite să-i primească în vizită pe foştii elevi, actuali funcţionari europeni. De asemenea, şi alte şcoli din UE se pot oferi să găzduiască astfel de vizite.

        La acest proiect participă funcţionari de toate gradele. Ei devin astfel, pentru o zi, ambasadorii UE. În primăvara acestui an, Kristalina Georgieva, comisar european pentru ajutor umanitar, a vizitat un liceu din Elena, în Bulgaria. S-a întâlnit cu elevi cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani, care i-au pus multe întrebări, în special referitoare la viziunea sa asupra Europei. Comisarul i-a ascultat şi i-a întrebat ce reprezintă pentru ei faptul de a fi europeni.

        Belgia, ţara care începând cu 1 iulie deţine preşedinţia UE, a prevăzut ca la data de 28 octombrie mai mulţi funcţionari de naţionalitate belgiană ai Comisiei Europene să viziteze şcolile în care au studiat.

        Iniţiativa „Din nou la şcoală” conferă mai multă vizibilitate Europei şi aduce instituţiile UE mai aproape de tânăra generaţie. Datorită acestui proiect, elevii se pot informa despre UE în mod diferit, beneficiind de experienţa celor care participă în mod direct la construcţia europeană. Pot înţelege mai bine modul în care funcţionează Uniunea Europeană, pot afla mai multe despre politicile europene şi despre programele de mobilitate, cum ar fi Leonardo Da Vinci sau Erasmus.