Schimbarea climatica si economisirea energiei

        Comisia Europeană a adoptat ieri o decizie în care evidenţiază criteriile care trebuie respectate pentru a se atinge o stare ecologică bună a mărilor europene. Aceste criterii vor ajuta statele membre să elaboreze strategii marine coordonate pentru fiecare bazin maritim regional, asigurând coerenţa şi permiţând compararea progreselor realizate de fiecare regiune. Definirea criteriilor reprezintă una dintre cerinţele Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin, care are ca obiectiv atingerea bunei stări ecologice a tuturor mărilor din Europa până în 2020.

        Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat:„Dorim ca mările noastre să fie sănătoase şi productive. Decizia de astăzi reprezintă un punct de pornire în stabilirea de obiective precise pentru atingerea bunei stări ecologice. Adoptarea, în cursul Anului Internaţional al Biodiversităţii, a deciziei privind criteriile referitoare la buna stare ecologică marchează o nouă etapă în dezvoltarea strategiei post-2010 a UE în materie de biodiversitate.”

Decizia Comisiei

        Decizia Comisiei privind criteriile referitoare la buna stare ecologică a apelor marine se axează pe diferite aspecte ale ecosistemelor marine, printre care diversitatea biologică, populaţiile de peşti, eutrofizarea, contaminanţii, deşeurile şi zgomotul.

        Criteriile şi indicatorii aferenţi definiţi în decizie au fost concepuţi pe baza unor recomandări ştiinţifice şi tehnice formulate de experţi independenţi şi trebuie utilizaţi de statele membre pentru a determina starea ecologică a ecosistemului marin. Pe de o parte, aceste criterii şi aceşti indicatori se bazează pe obligaţiile prevăzute în prezent de legislaţia UE şi pe evoluţiile acesteia, iar pe de altă parte, vizează elemente ale mediului marin încă neabordate de politicile actuale.

        Cu toate acestea, deşi unele criterii sunt complet elaborate şi funcţionale, altele mai trebuie încă cizelate. Decizia subliniază necesitatea de a îmbunătăţi înţelegerea la nivel ştiinţific, ceea ce ar permite evaluarea bunei stări ecologice în vederea sprijinirii unei abordări bazate pe ecosistem a gestionării apelor marine europene. Prin urmare, va fi nevoie de o revizuire a criteriilor pentru le adapta la progresul ştiinţific.

Obiectivul pentru 2020 privind buna stare ecologică

        Buna stare ecologică este atinsă atunci când oceanele şi mările sunt, în general, sănătoase şi productive, caracterizându-se prin diversitate ecologică şi dinamism.  Mediul marin trebuie utilizat în permanenţă în mod sustenabil, astfel încât să se asigure protejarea potenţialelor utilizări şi acţiuni ale generaţiilor actuale şi viitoare. În acest scop, trebuie să se ţină seama de structura, funcţiile şi procesele ecosistemelor marine în ansamblul lor, trebuie protejate speciile şi habitatele marine şi trebuie evitat declinul biodiversităţii cauzat de intervenţia omului.

        Pentru realizarea obiectivului UE de a atinge buna stare ecologică a tuturor mărilor până în 2020, statele membre trebuie să elaboreze strategii marine care să servească drept planuri de acţiune vizând o abordare bazată pe ecosistem a  gestionării activităţilor umane. Buna stare ecologică trebuie determinată la nivelul regiunilor sau al subregiunilor marine, pe baza celor 11 descriptori calitativi ai mediului marin menţionaţi în Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin. Este necesară cooperarea la nivel regional în fiecare etapă a implementării directivei.

        Comisia Europeană trimite un prim avertisment celor douăsprezece state membre care nu au transmis planurile de management ale bazinelor hidrografice europene cerute de legislația UE în domeniul apelor.Statele membre vizate sunt:Belgia, Cipru, Danemarca, Grecia, Irlanda, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania.Planurile de management ale bazinelor hidrografice se află la baza Directivei cadru privind apa și sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivului UE ca toate corpurile de apă din Europa să fie în „stare bună” în 2015.Aceste planuri ar fi trebuit să fie adoptate până la 22 decembrie 2009 cel târziu.

        Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat:„Mă bucur că majoritatea statelor membre au reușit să transmită la timp planurile de management ale bazinelor hidrografice.Totuși, încă nu avem planurile pentru un sfert din teritoriul UE.Rog statele membre în cauză să acționeze rapid, să finalizeze consultările publice și să transmită planurile.”

        Primul avertisment către douăsprezece state membre privind planurile de management ale bazinelor hidrografice

        Comisia trimite o primă scrisoare de avertizare către douăsprezece state membre în legătură cu lipsa planurilor de management ale bazinelor hidrografice cerute de Directiva cadru privind apa.

        Conform legislației, statele membre trebuiau să publice câte un plan de management pentru fiecare district hidrografic cel târziu la nouă ani de la intrarea în vigoare a legislației.Statele membre străbătute de râuri internaționale trebuie să colaboreze pentru a elabora un singur plan de management al bazinului hidrografic internațional.
        Statele membre trebuie să consulte publicul și alte părți interesate în legătură cu planurile și să publice versiuni de lucru ale acestora, acordând șase luni pentru primirea unor comentarii în scris.Date fiind aceste cerințe, consultările publice ar fi trebuit să înceapă cel târziu în decembrie 2008.

        Totuși, deși majoritatea statelor membre au transmis planurile, douăsprezece state nu au făcut acest lucru, iar în unele state membre încă nu au început consultările.Pentru că lipsesc planurile pentru un sfert din teritoriul UE, circa 31% dintre cetățeni nu știu sigur cum vor fi gospodărite resursele lor de apă.

        Astfel, există riscul ca obiectivele directivei să nu fie îndeplinite.Întârzierile prelungite vor avea un efect indirect asupra implementării directivei în general, asupra stabilirii de măsuri și, în cele din urmă, asupra îmbunătățirii mediului acvatic.Prin urmare, Comisia trimite un prim avertisment scris statelor membre în cauză, îndemnându-le insistent să accelereze procedurile de adoptare a planurilor.Statele membre au două luni la dispoziție pentru a răspunde.

Planurile de management ale bazinelor hidrografice

        Inovatoarea Directivă-cadru privind apa, care a intrat în vigoare în 2000, oferă un cadru pentru managementul integrat al apelor în districtele hidrografice din întreaga Uniune Europeană, obligând statele membre să protejeze și să refacă toate corpurile de apă subterană și de suprafață (râuri, lacuri, canale și ape de coastă) pentru a obține starea bună până în 2015 cel târziu.
        Planurile de management ale bazinelor hidrografice oferă o viziune de ansamblu asupra principalelor probleme ale fiecărui district hidrografic și ar trebui să cuprindă măsurile specifice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de calitate a mediului stabilite.În cazul în care se aplică scutiri, acestea trebuie justificate temeinic.

        Comisia analizează din punct de vedere calitativ planurile primite, iar în 2012 va prezenta cel de-al treilea raport privind punerea în aplicare a Directivei cadru privind apa.Raportul va evalua planurile și va oferi recomandări pentru o mai bună punere în aplicare a acestora.Raportul va fi folosit la elaborarea „Planului de salvgardare a apelor europene” din 2012.

Linkuri utile  

Informații suplimentare privind consultarea și stadiul adoptării planurilor de management ale bazinelor hidrografice sunt disponibile aici

Detalii suplimentare legate de politica în domeniul apelor sunt disponibile aici.

Statisticile actualizate privind încălcările legislației comunitare în general pot fi consultate aici

        Agenţia Europeană de Mediu a publicat ieri cel mai recent inventar european al emisiilor de gaze cu efect de seră, care arată că emisiile au înregistrat o nouă scădere semnificativă în 2008, primul an din prima perioadă de angajament prevăzută de Protocolul de la Kyoto. Știrea a fost primită cu satisfacție de Connie Hedegaard, comisarul european responsabil pentru politica în materie de combatere a schimbărilor climatice.Aceasta reprezintă a cincea reducere anuală consecutivă. Inventarul emisiilor pentru anul 2008, cel mai recent an pentru care sunt disponibile informații complete, arată că emisiile din UE-15 s-au redus cu 1,9% față de anul 2007, în condițiile în care economia a înregistrat o creștere de 0,6 %.Odată cu această reducere, emisiile din UE-15 coboară cu 6,9% sub nivelul din anul de referință (1990 în majoritatea cazurilor). UE-15 se apropie astfel de îndeplinirea obiectivului stabilit prin Protocolul de la Kyoto, acela de a reduce emisiile cu o medie de 8% sub nivelul din anul de referință în perioada de angajament 2008-2012. În cursul aceluiaşi an, emisiile din UE-27 au scăzut cu 2%, ajungând astfel cu 11,3% sub nivelul din 1990.

        Comisarul Hedegaard a declarat:„În condiţiile în care negocierile pentru încheierea unui acord global asupra climei pentru perioada de după 2010 continuă, este extrem de important să arătăm că Europa îşi poate respecta angajamentele de la Kyoto. Reducerile semnificative de emisii pe care le-am realizat în ultimii cinci ani ilustrează în mod clar valoarea obiectivelor obligatorii. Anul 2008 a fost însă doar primul an din perioada de angajament prevăzută la Kyoto, aşadar toate statele membre trebuie să facă în continuare eforturi pentru a se asigura că îşi îndeplinesc obiectivele stabilite pentru 2008-2012.”Comisarul a adăugat:„Reducerile înregistrate în 2008 nu s-au datorat numai crizei financiare, ci şi numeroaselor politici ambiţioase pe care Uniunea Europeană şi statele membre le-au implementat în decursul anilor, politici ale căror efecte devin tot mai evidente. Angajamentul nostru de a reduce emisiile la nivelul întregii UE cu cel puţin 20% până în 2020 și cu 80-95% până în 2050 comparativ cu nivelurile din 1990 înseamnă că tranziţia către economia cu un nivel redus de dioxid de carbon trebuie să continue şi va continua.

Tendință de reducere a emisiilor în ciuda creșterii economice

        Între 2007 și 2008, în UE-15 s-a înregistrat o scădere cu 1,9% a emisiilor, în timp ce economia a cunoscut o creștere de 0,6%, ceea ce înseamnă că UE a demonstrat și de această dată că scăderea emisiilor de carbon și creșterea economică pot merge mână în mână.

        Emisiile din UE-27 au scăzut cu 2% faţă de 2007. Astfel, acestea s-au situat la un nivel cu 11,3% mai scăzut faţă de nivelul din 1990 şi cu 14,3% sub nivelul din anul de referinţă (care, pentru unele state membre, este altul decât 1990).

        În ceea ce privește UE-27, Protocolul de la Kyoto nu fixează niciun obiectiv referitor la emisii deoarece, la momentul semnării sale, statele UE-12 nu făceau încă parte din UE. Cu toate acestea, toate statele UE-12 au încheiat la Kyoto angajamente individuale de reducere a emisiilor cu 6% sau 8% față de anii de referință, cu excepția Ciprului și a Maltei, care nu au astfel de obiective.

        În 2008, emisiile provenite de la toate instalațiile din UE ETS totalizau 2,12 miliarde tone de echivalent CO2, reprezentând aproximativ 43% din totalul emisiilor din UE. În acelaşi an, emisiile din ETS au fost cu 3,06% mai scăzute decât în 2007.(Emisiile din ETS au scăzut cu încă 11,6% în 2009 – a se vedea IP/10/576)

        Datele au fost compilate de către Agenția Europeană de Mediu și prezentate Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC ).

        Comisia Europeană, împreună cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP), a lansat ieri un nou raport de importanţă majoră, care accentuează nevoia unei schimbări radicale în utilizarea resurselor limitate de către economiile dezvoltate. Raportul prezintă măsuri prioritare de mediu, fundamentate ştiinţific, ce trebuie luate la nivel mondial şi o ierarhizare a produselor, materialelor, activităţilor economice precum şi a activităţilor legate de stilul de viaţă în funcţie de impactul acestora asupra mediului şi resurselor.  Printre constatările principale ale raportului se află şi aceea că mai mult de jumătate din producţia agricolă la nivel mondial este în prezent destinată hranei pentru animale, şi că o dublare a bunăstării duce în mod normal la o creştere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente.  Raportul de 149 de pagini, elaborat de Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor, arată că autorităţile legislative şi factorii de decizie care au în vedere bunăstarea planetei ar trebui să aplice impozite şi alte stimulente pentru a încuraja practicile agricole mai ecologice şi reducerea utilizării combustibililor fosili.

        Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat:„Acest raport accentuează nevoia urgentă de a trece la o economie bazată pe utilizarea eficientă a resurselor.Va fi un efort titanic, dar esenţial pentru prosperitatea şi calitatea vieţii noastre în viitor.Dacă vrem cu adevărat să schimbăm modul în care utilizăm resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordările cele mai eficiente şi mai productive.”

        „Putem realiza atât o creştere economică durabilă cât şi bunăstarea mediului”, a declarat Angela Cropper, director executiv adjunct al UNEP.„Trebuie să începem prin a intensifica acţiunile care contribuie cel mai mult la reducerea impactului negativ al umanităţii asupra ecosistemelor.În acest sens, raportul aduce o contribuţie semnificativă la modul de a gândi al factorilor de decizie,  iar la nivel individual, reafirmă îndemnurile deja cunoscute:  Mâncaţi mai puţină carne, stingeţi luminile, izolaţi-vă casele, reglaţi termostatele la temperaturi mai mici, reduceţi aerul condiţionat, evitaţi călătoriile cu avionul şi, pe cât posibil, lăsaţi maşina în garaj – toate aceste acţiuni necesită eforturi minime, dar cu beneficii maxime pentru sănătatea planetei noastre.”

Principalii poluanţi

        Raportul „Impactul producţiei şi al consumului asupra mediului:principalele produse şi materiale poluante” este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte ale Comitetului internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor.  Pe baza unor analize ale ciclului de viaţă, raportul face o clasificare a materialelor şi a energiei necesare pentru producţia, consumul şi evacuarea produselor şi identifică procesele, produsele şi materialele cele mai nocive din perspectiva efectelor asupra mediului la nivel global. Pe primele locuri se află produsele agricole, în special cele de origine animală, mai mult de jumătate din producţia agricolă vegetală la nivel mondial fiind utilizată pentru hrana animalelor. Sunt de asemenea vizaţi utilizatorii de combustibili fosili, în special companiile de electricitate şi alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de încălzire a locuinţelor şi transporturile.  Printre materialele cu cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viaţă se numără masele plastice, fierul, oţelul şi aluminiul.  

        Comitetul prezintă o listă a principalelor tipuri de presiune asupra mediului care trebuie reduse cu prioritate:schimbările climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot şi fosfor, exploatarea excesivă a resurselor piscicole, a pădurilor şi a altor resurse, speciile invazive, reţele nesigure de apă potabilă, canalizare şi salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuinţe, expunerea la plumb, poluarea atmosferică urbană şi expunerea profesională la pulberi în suspensie.

Riscurile abundenţei

        Comitetul prezintă şi o serie de dovezi îngrijorătoare care arată că, odată cu creşterea bunăstării, creşte şi impactul umanităţii asupra mediului înconjurător, contrar părerii generale conform căreia bunăstarea ar reduce amprenta asupra mediului.

        Raportul arată că un nivel ridicat de prosperitate poate aduce cu sine modificări de procese şi dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale convenţionale de poluare a aerului şi a apelor, dar în acelaşi timp duce la intensificarea unor probleme pe scară largă, precum utilizarea energiei şi emisiile de gaze cu efect de seră.  În ceea ce priveşte emisiile de CO2, „dublarea bunăstării duce în mod normal la o creştere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente şi uneori chiar mai mult, în cazul economiilor emergente ”,  se spune în raport.  

Context: Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor

        Comitetul pentru resurse a fost instituit pentru a furniza o perspectivă ştiinţifică independentă asupra utilizării resurselor naturale şi asupra impactului acestora asupra mediului, în încercarea de a separa creşterea economică de degradarea mediului înconjurător.

        Sunt luate în considerare părerile unor experţi în probleme mediu din întreaga lume.  Comitetul este coprezidat de preşedintele UICN, Ashok Khosla, şi de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost preşedinte al Comisiei pentru Mediu a Bundestag-ului.

        Începe conferinţa anuală privind politica de mediu. Cele patru zile de dezbateri vor reuni mii de participanţi.
Cum să oprim pierderea biodiversităţii fără a împiedica dezvoltarea umanităţii? Iată una dintre cele mai mari enigme ale vremurilor în care trăim.

Experţi din toată lumea se reunesc săptămâna aceasta la Bruxelles, pentru a încerca să găsească răspunsuri.         Tema este de mare actualitate. Stoparea dispariţiei biodiversităţii nu este doar unul dintre principalele obiective de mediu ale UE. Anul 2010 a fost desemnat de ONU Anul internaţional al biodiversităţii.         Peste 3000 de oameni de ştiinţă, de afaceri, apărători ai mediului şi oficialităţi guvernamentale iau parte la forumul intitulat Săptămâna verde.

        Biodiversitatea se referă la abundenţa şi la varietatea speciilor de plante şi de animale şi a habitatelor în care se dezvoltă acestea. Conceptul cuprinde variaţiile care apar la nivelul materialului genetic. Un număr mare de habitate naturale diverse şi de specii sunt esenţiale pentru menţinerea ecosistemelor Pământului.

        Oamenii au adus mari prejudicii biodiversităţii, mai ales prin distrugerea habitatelor plantelor şi animalelor. ONU estimează că, la ora actuală, speciile dispar într-un ritm care depăşeşte de 100 până la 1000 de ori rata normală de extincţie. O treime din cele 1,75 milioane de specii de animale şi plante cunoscute sunt în pericol.

        Conferinţa va aborda aspecte precum importanţa biodiversităţii, cauzele pierderii acesteia şi modalităţile de inversare a tendinţei. Va fi analizată, în mod special, funcţionarea reţelei Natura 2000, o reţea de zone protejate din UE şi va fi prezentat un nou site de internet care centralizează informaţiile despre biodiversitate în Europa.

        Anul acesta, Săptămâna verde va prilejui şi decernarea premiilor pentru mediu acordate întreprinderilor pentru care combaterea schimbărilor climatice se numără printre sarcinile de zi cu zi. Vor fi acordate patru premii pentru proiecte care au reuşit să combine cu succes simţul comercial şi responsabilitatea faţă de mediu.

        Printre cei 10 finalişti, selecţionaţi dintr-un număr de 141 de candidaţi, se numără Siemens, Grupo Ferrovial, Ecover şi Findus.