Schimbarea climatica si economisirea energiei

        Conform unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, mai mult de doi europeni din trei percep schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă şi aproape 80 % consideră că acţiunea în direcţia combaterii acestora poate impulsiona economia şi crearea de locuri de muncă.

        Sondajul, realizat în iunie 2011, a relevat că publicul european este mai preocupat de schimbările climatice decât era în 2009 şi că schimbările climatice rămân un motiv de îngrijorare mai serios decât situaţia economică.

        Sondajul arată, de asemenea, că în cele 27 de state membre există o aşteptare larg răspândită că Uniunea Europeană va deveni până la mijlocul acestui secol o societate care respectă mediul şi are emisii reduse de carbon.

        Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „Aceste veşti sunt încurajatoare! Sondajul arată că cetăţenii Europei îşi dau seama că provocările de ordin economic nu sunt singurele provocări cu care ne confruntăm. De asemenea, arată că marea majoritate a europenilor se aşteaptă ca liderii economici şi politicienii lor să abordeze acum problema serioasă reprezentată de schimbările climatice. Este extraordinar faptul că publicul este chiar mai preocupat de schimbările climatice decât era în perioada premergătoare Conferinţei de la Copenhaga privind schimbările climatice. În special, faptul că mai mult de trei europeni din patru consideră că ameliorarea eficienţei energetice constituie o modalitate de creare de noi locuri de muncă reprezintă un semnal puternic pentru factorii de decizie ai Europei. Consider că acest sondaj este o încurajare şi pentru noi, cei din cadrul Comisiei, de a continua să luptăm pentru acţiuni concrete şi ambiţioase împotriva schimbărilor climatice în Europa. ”

Principalele rezultate ale sondajului sunt următoarele:

1. dintre persoanele care au participat la sondaj, 68 % consideră schimbările climatice o problemă foarte gravă (creştere de la 64 % în 2009). În total, 89 % percep schimbările climatice ca o problemă gravă (fie „foarte gravă”, fie „destul de gravă”). Pe o scară de la 1 (cea mai mică) la 10 (cea mai mare), gravitatea schimbărilor climatice a fost plasată la 7,4, faţă de 7,1 în 2009;
2. în ansamblu, schimbările climatice sunt percepute ca fiind pe locul doi în topul celor mai grave probleme cu care se confruntă lumea, după sărăcie, foamete şi lipsa apei potabile (luate împreună ca o singura problemă). O persoană din cinci intervievate consideră schimbările climatice ca fiind problema cea mai gravă - iar 51 % (creştere de la 47 % în 2009) au spus că este problema cea mai gravă sau una dintre cele mai grave probleme, în timp ce 45 % au spus acest lucru despre situaţia economică;
3. dintre respondenţi, 78 % au fost de acord că lupta împotriva schimbărilor climatice şi ameliorarea eficienţei energetice pot impulsiona economia şi crearea de locuri de muncă în UE – o creştere faţă de 2009, când 63 % au fost de acord cu faptul că acţiunile în domeniul schimbărilor climatice ar putea impulsiona economia şi locurile de muncă. Această opinie nu a înregistrat în niciun stat membru o susţinere mai mică de două persoane din trei;
4. o proporţie de 68 % sprijină propunerea ca impozitarea să fie bazată în mai mare măsură pe consumul energetic, în fiecare stat membru înregistrându-se o majoritate în favoarea acestei schimbări;
5. publicul se aşteaptă ca Europa să devină până în 2050 o societate care respectă mediul, viziune pe care Comisia a prezentat-o la începutul acestui an în Foaia sa de parcurs către o economie competitivă cu emisii reduse de carbon . Aproape nouă din zece persoane (88 %) se aşteaptă ca în 2050 Europa să folosească mai multă energie din surse regenerabile, 87 % se aşteaptă ca Europa să utilizeze cu mai multă eficienţă energia, iar 73 % ca automobilele să aibă sisteme de propulsie mai eficiente decât în prezent;
6. soluţionarea problemei schimbărilor climatice est văzută ca fiind în principal responsabilitatea guvernelor naţionale, a UE şi a mediului de afaceri. Doar 21 % consideră că au o responsabilitate personală în acest sens, dar 23 % au sugerat spontan ca toţi actorii, inclusiv ei înşişi, să aibă o responsabilitate colectivă comună;
7. puţin mai mult de jumătate din cei intervievaţi (53 %) au declarat că au luat o măsură de combatere a schimbărilor climatice în ultimele şase luni, dar proporţia s-a dovedit a fi mai mare atunci când au fost întrebaţi ce măsuri specifice au luat: 66 % din respondenţi au declarat că au redus şi reciclat deşeurile menajere, cea mai comună măsură luată.

Pagini Utile

• Raportul complet privind sondajul Eurobarometru este disponibil la:

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_379_360_en.htm#372

• Contact:

Isaac Valero Ladron (+32 2 296 49 71)

        O nouă măsură va încuraja producătorii auto să investească în tehnologii care să reducă emisiile de CO2. Aceasta face parte din acţiunile UE vizând schimbările climatice.

        UE se află în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice. Printre altele, s-a angajat să atingă trei obiective principale până în 2020 : reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, obţinerea a 20% din necesarul de energie din surse regenerabile şi reducerea consumului de energie cu 20%.

        Îndeplinirea obiectivelor necesită acţiuni pe mai multe fronturi. De exemplu, până în 2015, producătorii auto trebuie să reducă emisiile de CO2 ale vehiculelor noi de pasageri cu aproape 20% faţă de nivelul anului 2007 . Autovehiculele sunt în momentul de faţă răspunzătoare pentru 12% din totalul emisiilor de CO2, principalul gaz cu efect de seră.

        În plus, o nouă măsură încurajează producătorii de automobile să investească în noi tehnologii de reducere a emisiilor, pe care să le certifice corespunzător. Pentru a se califica, tehnologiile trebuie să reducă semnificativ emisiile de CO2 şi să nu fi fost deja luate în considerare în stabilirea emisiilor.

        De asemenea, ar trebui să îmbunătăţească propulsia vehiculelor sau consumul de energie - fără a compromite siguranţa. De exemplu, panourile solare care transformă lumina în energie electrică ar putea beneficia de această măsură, însă sistemele audio care consumă puţină energie nu sunt eligibile.

Alte măsuri

        Măsurile vizând industria auto sunt parte a unei strategii globale a UE menite să reducă schimbările climatice. Printre acestea se numără:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul industrial, prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii - un instrument esenţial pentru atingerea obiectivelor UE
• îmbunătăţirea eficienţei energetice a unei game largi de echipamente şi aparate electrocasnice
• creşterea nivelului de utilizare a energiei eoliene, solare, hidraulice, generate de biomasă sau biocombustibili
• sprijinirea dezvoltării de tehnologii de captare şi stocare a CO2
• elaborarea unei strategii europene ample pentru adaptarea la schimbările climatice
• cofinanţarea cercetării şi inovării, prin intermediul programului european LIFE

Etapele următoare

        Aceste măsuri i-au permis UE să progreseze în direcţia atingerii obiectivelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi utilizarea energiei regenerabile. Dar, în ritmul actual, nu vom putea obţine decât jumătate din reducerile de consum energetic pe care ni le-am propus.

        Pentru a recupera terenul pierdut, Comisia propune măsuri obligatorii de îmbunătăţire a eficienţei energetice .

        Eforturile depuse de UE pentru a combate schimbările climatice respectând, în acelaşi timp, nevoile energetice europene fac parte din Strategia pentru creştere economică Europa 2020.
Mai multe despre acţiunile UE de combatere a schimbărilor climatice

Related Links

• Eficienţă energetică pentru Europa

Eficienţă energetică pentru Europa

        Cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumăm. A început numărătoarea inversă pentru atingerea obiectivului Europei de a crește eficiența energetică cu 20 % până în 2020. Dacă nu se schimbă nimic în anii următori, UE nu își va realiza obiectivul decât pe jumătate. Acest lucru ne pune în pericol competitivitatea, eforturile de a reduce emisiile de CO2 și securitatea aprovizionării cu energie.

        Costul suportat de fiecare consumator este încă mare. Astăzi, Comisia Europeană propune un nou pachet de măsuri în vederea creșterii eficienței energetice, măsuri care să acopere lacunele și să repună UE pe drumul cel bun. Noua propunere de directivă introduce măsuri de urgentare a eforturilor statelor membre în vederea utilizării mai eficiente a energiei pe parcursul tuturor etapelor lanțului energetic - de la transformarea și distribuția energiei până la consumul final al acesteia.

        „Propunerea noastră urmărește să eficientizeze modul în care utilizăm energia în viața noastră de zi cu zi și să ajute cetățenii, autoritățile publice și sectorul industrial să își gestioneze mai bine consumul energetic, ceea ce ar trebui să antreneze și o reducere a facturii energetice. Propunerea creează, de asemenea, un potențial important de noi locuri de muncă pe întreg teritoriul UE”, a declarat Günther Oettinger, Comisarul european pentru energie.

Pe scurt, Comisia propune măsuri simple, dar ambițioase:

- Obligația legală de a introduce scheme de economisire a energiei în toate statele membre: distribuitorii de energie sau societățile de vânzare cu amănuntul a energiei vor fi obligați să economisească în fiecare an 1,5 % din volumul vânzărilor de energie pe care le realizează, prin implementarea unor măsuri de eficiență energetică, precum îmbunătățirea eficienței sistemului de încălzire, instalarea de ferestre tip termopan sau de acoperișuri izolante, la nivelul consumatorilor finali de energie. În locul acestei măsuri, statele membre au posibilitatea să propună alte mecanisme de economisire a energiei, de exemplu prin finanțarea de programe sau acorduri voluntare care să conducă la aceleași rezultate, însă fără a le impune vreo obligație companiilor energetice.

- Sectorul public trebuie să constituie un exemplu: organismele publice vor promova comercializarea produselor și a serviciilor eficiente din punct de vedere energetic, prin impunerea obligației legale de a achiziționa clădiri, produse și servicii eficiente din punct de vedere energetic. Vor trebui să continue să reducă treptat energia consumată în propriile lor sedii, prin efectuarea în fiecare an a lucrărilor de renovare necesare, care să acopere cel puțin 3 % din suprafața totală a respectivelor clădiri.

- Sectorul public trebuie să constituie un exemplu: organismele publice vor promova comercializarea produselor și a serviciilor eficiente din punct de vedere energetic, prin impunerea obligației legale de a achiziționa clădiri, produse și servicii eficiente din punct de vedere energetic. Vor trebui să continue să reducă treptat energia consumată în propriile lor sedii, prin efectuarea în fiecare an a lucrărilor de renovare necesare, care să acopere cel puțin 3 % din suprafața totală a respectivelor clădiri.

- Economii de energie importante la nivelul consumatorilor: accesul rapid și gratuit la date în timp real și istorice privind consumul de energie, printr un sistem mai precis de contorizare individuală, le va permite consumatorilor să își gestioneze mai bine consumul energetic. Facturarea ar trebui să aibă la bază consumul efectiv, reflectând în mod clar datele din contorizare.

- Sectorul industrial: acordarea de stimulente IMM urilor care se supun unor audituri energetice și popularizează cele mai bune practici, în timp ce companiile mari vor trebui să își auditeze consumul energetic pentru a facilita identificarea potențialului de reducere a consumului energetic.

- Eficiența producției de energie: monitorizarea nivelurilor de eficiență a noilor instalații de generare a energiei, elaborarea unor planuri naționale de încălzire și răcire care să constituie baza planificării unor infrastructuri eficiente de încălzire și răcire, inclusiv prin recuperarea pierderilor de energie termică.

- Transmiterea și distribuția energiei: îmbunătățirea eficienței prin garantarea faptului că autoritățile de reglementare în domeniul energiei țin cont de criteriile de eficiență energetică atunci când iau decizii, în special atunci când aprobă tarife de rețea.
Context Propunerea Comisiei vine în urma celor mai recente apeluri la acțiune din partea Consiliului European (4 februarie 2011), Consiliului Energie (10 iunie 2011) și Parlamentului European în vederea atingerii obiectivului de a reduce cu 20 % consumul energetic al UE preconizat pentru anul 2020.

        Cele mai recente estimări ale Comisiei, luând în considerare obiectivele naționale de eficiență energetică pentru anul 2020 pe care statele membre și le au fixat singure în cadrul strategiei Europa 2020, arată că UE este încă departe de a-și putea atinge obiectivul. Pentru a face față acestei provocări, Comisia Europeană a început prin a introduce, la data de 8 martie 2011, un nou plan privind eficiența energetică, cuprinzând o serie de măsuri de creștere a eficienței energetice care să fie implementate în toate sectoarele economice în vederea realizării unor economii suplimentare de energie. Acest plan s a bucurat de o primire călduroasă din partea Consiliului Energie și a Parlamentului European.

        Astăzi, Comisia prezintă propunerea legislativă de Directivă privind eficiența energetică, care transformă în măsuri obligatorii multe dintre acțiunile cheie propuse în planul privind eficiența energetică. Aceasta pornește de la Directivele existente privind cogenerarea și serviciile energetice și le reunește într un instrument legislativ cuprinzător, care abordează eficiența energetică la nivelul furnizării energiei și la nivelul consumului final al energiei. Directiva prevede, de asemenea, ca în 2014 Comisia să realizeze o evaluare a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivului UE de a crește eficiența energetică cu 20 % până în 2020 și, dacă va fi necesar, să introducă o nouă propunere legislativă prin care să stabilească obiective naționale obligatorii de creștere a eficienței energetice.

        Noile măsuri ar trebui să stimuleze economia de energie şi să contribuie la îndeplinirea obiectivului de reducere a consumului energetic cu 20% până în 2020.

Strategia UE de combatere a schimbărilor climatice este structurată în jurul a trei obiective care trebuie atinse până în 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, obţinerea a 20% din necesarul de energie din surse regenerabile şi reducerea consumului de energie cu 20%.         Deşi lucrurile evoluează conform planului în cazul primelor două obiective, nu acelaşi lucru se poate spune despre reducerea consumului energetic. Dacă nu se iau măsuri, consumul de energie se va reduce doar cu 10%. Pentru a recâştiga terenul pierdut, Comisia propune măsuri obligatorii de îmbunătăţire a eficienţei energetice .

Planurile de eficientizare energetică

        Propunerile includ cerinţa ca toate ţările să elaboreze planuri de reducere a consumului energetic.

        Furnizorii de energie vor fi invitaţi să-şi încurajeze clienţii să facă economie de energie, urmând ca volumul vânzărilor să se reducă anual cu 1,5%.

        De exemplu, ar putea să-i ajute pe proprietarii de locuinţe să îmbunătăţească eficienţa sistemelor de încălzire, să monteze geamuri duble şi să izoleze acoperişurile.

        Guvernele ar putea propune modalităţi alternative prin care s-ar putea obţine aceleaşi rezultate, cum ar fi programe de finanţare sau acorduri voluntare cu furnizorii.

Alte măsuri impun:

• guvernelor reducerea anuală a consumului de energie prin renovarea a cel puţin 3% din clădirile instituţiilor publice şi respectarea criteriului eficienţei energetice la achiziţionarea bunurilor şi serviciilor
• consumatorilor să li se ofere gratuit mai multe informaţii despre consumul propriu de energie, care să le permită o mai bună gestionare a acestuia
• întreprinderilor mari să se supună unor audituri care să identifice modalităţi de reducere a consumului. Întreprinderile mai mici vor fi stimulate să procedeze la fel
• autorităţilor naţionale de reglementare să ia în considerare criteriul eficienţei energetice, în special când aprobă taxele de reţea.

        Guvernele vor trebui să monitorizeze şi eficienţa noilor centrale electrice şi să promoveze recuperarea căldurii reziduale.

Etapele următoare

        Guvernele statelor membre trebuie să aprobe aceste măsuri, care vor face parte integrantă din viziunea pe termen lung menită să transforme Europa într-o economie cu emisii scăzute de CO2, dar în egală măsură competitivă.

        În 2014, Comisia va evalua dacă UE a recuperat handicapul şi dacă va putea să îndeplinească obiectivul de reducere a consumului energetic cu 20%. La nevoie, va înainta o nouă propunere care să stabilească obiective obligatorii la nivel naţional.
Mai multe informaţii despre schimbările climatice şi îmbunătăţirea eficienţei energetice

• Eficienţă energetică pentru Europa
• Siguranţa aprovizionării cu energie
• Energie durabilă pentru Europa

        Comisia Europeană, împreună cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP), a lansat astăzi două rapoarte de importanţă majoră care fac apel pentru schimbarea radicală a modului în care utilizăm resursele. Primul raport indică potenţialul imens de creştere a proporţiei în care sunt reciclate metalele. Doar 18 metale sunt reciclate în proporţie de peste 50 %, în vreme ce majoritatea metalelor nu ajung nici măcar la o rată de reciclare de 1 %. Al doilea raport, prezentat întâi la 18 mai în cadrul Comisiei ONU pentru dezvoltare durabilă, subliniază nevoia unei separări radicale, pentru a se evita o criză globală a resurselor până în 2050, şi oferă scenarii cu temei ştiinţific privind consumul viitor de resurse. Cele două rapoarte, întocmite de Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor, fac apel la organele legislative şi la factorii de decizie politică să găsească modalităţi de reducere a utilizării resurselor şi de îmbunătăţire a reciclării. Publicarea acestor rapoarte în cadrul Săptămânii Verzi deschide calea pentru viitoarea „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor” a Comisiei.

        Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a afirmat: „Aceste rapoarte subliniază nevoia urgentă de a trece la o economie bazată pe utilizarea eficientă a resurselor. Rapoartele prezintă în mod clar provocările enorme cu care ne vom confrunta, dar cărora sunt încrezător că le vom putea face faţă. Comisia va finaliza în curând o «Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor», care stabileşte un program de transformare şi pregăteşte terenul pentru etapele viitoare. Avem nevoie acum de un dialog real cu statele membre, deoarece vor fi necesare decizii importante în domenii precum reforma fiscală şi eliminarea subvenţiilor ineficiente. Este binevenit, de asemenea, apelul pentru concentrarea eforturilor asupra reciclării.”

        „Provocarea acestei generaţii constă în realizarea unei creşteri economice durabile şi în crearea unor locuri de muncă decente, dar în aşa fel încât amprenta ecologică a umanităţii să nu depăşească limitele planetei”, a declarat Achim Steiner, director executiv al UNEP. „Separarea creşterii de utilizarea resurselor naturale stă la baza acestei provocări şi va fi esenţială pentru realizarea tranziţiei spre o economie cu emisii reduse carbon, verde, eficientă din punct de vedere energetic. Trebuie să se dea frâu liber Inovării, inclusiv celei tehnologice, fiscale şi organizaţionale, prin politici publice inteligente şi de perspectivă, care să susţină aspiraţiile a şapte miliarde de oameni (nouă milioane până în 2050), deopotrivă în economiile dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare. Europa are un rol crucial de jucat în realizarea parteneriatelor transformaţionale şi a acordurilor de cooperare care să asigure accesul echitabil al tuturor la toate resursele.”

Reciclarea metalelor

        În ciuda îngrijorării manifestate de sectorul industrial în privinţa penuriei şi a preţurilor ridicate, în prezent se reciclează doar aproximativ 1 % din anumite metale esenţiale pentru tehnologiile de vârf. Restul este irosit, fiind aruncat pur şi simplu la sfârşitul vieţii unui produs. Noul raport avertizează că, dacă aceste practici nu sunt schimbate radical, unele metale esenţiale, metale specializate şi metale din pământuri rare ar putea deveni indisponibile pentru utilizarea în tehnologia modernă. Din contră, metale precum fierul şi oţelul, cuprul, aluminul, plumbul şi cositorul sunt reciclate în proporţie de 25 % - 75 % la nivel global, deşi proporţiile sunt mai reduse în anumite economii în curs de dezvoltare. Creşterea ratelor de reciclare cu ajutorul unor sisteme de colectare şi infrastructuri de reciclare mai bune, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, ar putea reduce cu milioane sau chiar miliarde de tone emisiile de gaze cu efect de seră şi ar putea duce la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă ecologice. Potrivit raportului, reciclarea metalelor este de 2-10 ori mai eficientă din punct de vedere energetic decât obţinerea lor din minereuri.

Raportul privind separarea

Potrivit raportului privind separarea utilizării resurselor naturale şi a impactului asupra mediului de creşterea economică (Decoupling natural resource use and environmental impacts from economic growth), dacă nu se schimbă nimic, până în 2050 consumul de energie va creşte de trei ori faţă de nivelul actual, consumul anual ajungând la 140 miliarde de tone de minerale, minereuri, combustibili fosili şi biomasă. Deoarece, evident, acest lucru nu este fezabil, soluţia este aceea de a separa creşterea economică de rata consumului de resurse naturale, sporind eficienţa utilizării resurselor. Sunt sugerate trei scenarii, cel mai ambiţios dintre ele făcând apel la ţările dezvoltate să îşi diminueze consumul pe cap de locuitor cu două treimi fată de nivelul actual de 16 tone/an, alte ţări rămânând la nivelurile actuale. Astfel, consumul de resurse ar putea rămâne la nivelurile din 2000.

        Context: Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor a fost instituit pentru a furniza o perspectivă ştiinţifică independentă asupra utilizării resurselor naturale şi asupra impactului acestora asupra mediului, în încercarea de a separa creşterea economică de degradarea mediului înconjurător. Sunt luate în considerare părerile unor experţi în probleme de mediu din întreaga lume. Comitetul este coprezidat de preşedintele UICN, Ashok Khosla, şi de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost preşedinte al Comisiei pentru mediu a Bundestag-ului.