Un sondaj arată că 50% din europeni sunt dispuşi să se mute în altă ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă.
        În prezent, circa 11,3 milioane de europeni locuiesc în altă ţară din UE decât cea de origine. Numărul - deşi cu 4 milioane mai mare decât acum 10 ani - reprezintă doar 2,3% din populaţia UE.

Un raport publicat de Comisia Europeană ilustrează faptul că prea puţini europeni îşi valorifică dreptul de a lucra oriunde în UE - drept care reprezintă unul din principalele avantaje ale pieţei unice, dar şi o condiţie esenţială pentru succesul acesteia.         În acelaşi timp, raportul prezintă informaţii cu privire la drepturile lucrătorilor migranţi, actualizate în lumina hotărârilor judecătoreşti din ultimul deceniu. De exemplu, Curtea Europeană de Justiţie a decis că noţiunea de "lucrători" include acum şi persoanele angajate temporar sau sportivii plătiţi pentru a activa în alte state membre.

        Raportul se încadrează eforturilor UE de a facilita accesul europenilor la locuri de muncă în alte state membre. Noul plan economic al UE pentru următorii 10 ani menţionează mobilitatea forţei de muncă drept o condiţie esenţială pentru reducerea şomajului. Rata şomajului a crescut îngrijorător în timpul crizei, ajungând de la 6,8% (în mai 2008) la 9,6% (în mai 2010).

        "Mobilitatea lucrătorilor poate contribui la reducerea ratei şomajului, prin echilibrarea cererii şi a ofertei", a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, László Andor. "Europenii sunt conştienţi de acest lucru, dar se confruntă în continuare cu obstacole atunci când doresc să lucreze într-un alt stat membru."

        Raportul este însoţit de un sondaj care arată că 48% din europeni ar fi dispuşi să-şi caute un loc de muncă în altă ţară sau regiune, dacă ar rămâne şomeri. Mai mult, 17% preconizează că vor lucra în străinătate, în viitor.

        Obstacolele actuale sunt de natură juridică, administrativă şi practică. Găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă pentru partenerul de viaţă şi limba sunt doar câţiva dintre factorii cu impact asupra mobilităţii transfrontaliere.

        Îmbătrânirea populaţiei şi criza economică pun sub presiune sistemele de pensii. În acest context, UE prezintă o serie de opţiuni politice şi lansează o dezbatere publică.

        În prezent, raportul dintre numărul europenilor de vârstă activă (15-64 de ani) şi numărul celor cu vârsta de peste 65 de ani este de 4:1. Se estimează că, până în 2060, acest raport va fi de doar 2:1. Pentru guvernele europene, diminuarea populaţiei de vârstă activă reprezintă o dublă provocare: fonduri mai mici pentru sistemele publice de pensii şi un număr mai mare de pensionari.

        Problema a fost agravată de criza economică, care a afectat finanţele publice şi a scăzut valoarea a numeroase fonduri de pensii private. 73% dintre europeni se aşteaptă să primească pensii mai mici sau să trebuiască să lucreze ori să economisească mai mult. 54% dintre aceştia sunt îngrijoraţi că vor fi săraci la bătrâneţe.

        Într-un raport publicat astăzi, Comisia analizează modalităţile care ar permite protejarea sistemelor de pensii. Propunerile vizează, de exemplu, măsuri care să încurajeze populaţia să rămână cât mai mult în câmpul muncii şi să valorifice oportunităţile de angajare în alte ţări din UE. De asemenea, se ia în calcul deschiderea pieţei europene către alte tipuri de planuri de pensii şi informarea publicului, astfel încât acesta să ia deciziile corecte cu privire la veniturile din pensii.

        Cetăţenii europeni sunt invitaţi să-şi spună părerea privind problemele ridicate în raportul Comisiei. Data limită pentru participarea la această consultare este 15 noiembrie.

        Comisia Europeană a lansat astăzi o dezbatere publică la nivel european privind modul în care UE poate asigura pensii adecvate, viabile şi sigure şi în care poate sprijini cel mai bine eforturile la nivel naţional. Îmbătrânirea populaţiei în toate statele membre a pus la grea încercare sistemele de pensii, iar criza economică şi financiară nu a făcut decât să crească această presiune. Documentul consultativ, o carte verde, ridică o serie de întrebări, invitând toate părţile interesate să contribuie cu puncte de vedere, opinii şi idei cu privire la abordarea problemei pensiilor - una dintre cele mai grele cu care se confruntă Europa şi cea mai mare parte a lumii astăzi - şi cu privire la modul în care UE poate contribui la găsirea de soluţii.

        În prezentarea documentului de consultare şi cu sprijinul deplin al comisarilor Olli Rehn (afaceri economice şi monetare) şi Michel Barnier (piaţa internă şi servicii), László Andor, comisar UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune a declarat:
        „Numărul persoanelor ieşite la pensie în Europa în comparaţie cu cele care le finanţează pensiile este prevăzut să se dubleze până în 2060 - situaţia actuală pur şi simplu nu este viabilă. Pentru a răspunde acestei provocări, echilibrul între perioada de timp petrecută în activitate şi cea de pensie trebuie să fie examinat cu atenţie.”

        Dl Andor a adăugat:„Avem de ales între pensionari mai săraci, contribuţii mai mari pentru pensie sau mai mulţi oameni care lucrează mai mult şi mai mult timp. Unul dintre marile succese ale modelului social european este asigurarea că bătrâneţea nu este sinonimă cu sărăcia. Aceasta este o promisiune pe care trebuie să continuăm să o respectăm şi dialogul pe care îl lansăm astăzi ar trebui să ajute statele membre să ia deciziile corecte pentru a se asigura că sistemele de pensii sunt adecvate scopului pentru care sunt destinate”.

        Cartea verde trece în revistă cadrul european de pensii într-o manieră holistică şi integrată, bazându-se pe sinergiile dintre politica economică şi cea socială şi pe reglementarea pieţei financiare, ceea ce explică de ce cuprinde atât de multe subiecte diferite, cum ar fi:perioade mai îndelungate de activitate, piaţa internă pentru pensii, mobilitatea pensiilor pe teritoriul UE, goluri în legislaţia UE, viitorul regim de solvenţă pentru fondurile de pensii, riscul insolvenţei angajatorului, adoptarea informată de decizii şi guvernanţă la nivelul UE.

În mod special, cartea verde are drept obiectiv abordarea următoarelor aspecte:
•       asigurarea unor venituri adecvate la pensie şi asigurarea că sistemele de pensie sunt viabile pe termen lung
•       atingerea echilibrului corect între muncă şi pensie şi facilitarea unei vieţi active mai îndelungate
•       înlăturarea obstacolelor în calea persoanelor care muncesc în diferite ţări UE şi în calea pieţei interne pentru produse de pensie
•       în urma crizei economice recente, realizarea unor pensii mai sigure atât în prezent, cât şi pe termen lung
•       asigurarea unei mai mari transparenţe a pensiilor, pentru ca persoanele să poată lua decizii informate în legătură cu propriul venit la pensie

        Consultarea reprezintă o iniţiativă comună a comisarilor Andor, Barnier (piaţa internă şi servicii) şi Rehn (afaceri economice şi monetare) şi cuprinde politici sociale şi economice, precum şi reglementarea pieţei financiare. Nu se fac propuneri politice specifice, dar se solicită puncte de vedere în legătură cu posibile acţiuni viitoare la nivel european.

        Perioada de consultare va dura patru luni (se va încheia la 15 noiembrie 2010), timp în care oricine este interesat de subiect îşi poate exprima punctul de vedere prin intermediul unui site internet prevăzut în acest scop:http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=pensions. Comisia Europeană va analiza apoi toate răspunsurile şi va lua în considerare cel mai bun curs pentru acţiuni viitoare de abordare a acestor aspecte la nivel UE.

Context

        Asigurarea unui venit la pensie adecvat şi posibil de susţinut pentru cetăţenii UE acum şi pe viitor, reprezintă o prioritate pentru UE. Realizarea acestor obiective într-o Europă care îmbătrâneşte reprezintă o provocare majoră. Cele mai multe ţări din UE au încercat să se pregătească pentru aceasta prin reformarea propriilor sisteme de pensii.

        În 2008 raportul dintre persoanele de vârstă activă (15-64 de ani) şi cetăţenii UE în vârstă de 65 de ani şi peste era de patru la unu. Până în 2060, acest raport va scădea la doi la unu. Criza financiară şi economică recentă a agravat şi a amplificat impactul acestor tendinţe demografice. Regresele înregistrate în creşterea economică, în bugetele publice, în stabilitatea financiară şi în ocuparea forţei de muncă au urgentat necesitatea de ajustare a practicilor de pensionare şi modul în care persoanele acumulează drepturile la pensie. Criza a revelat o necesitate sporită de îmbunătăţire a eficienţei şi siguranţei sistemelor de pensii.

        Un sondaj Eurobarometru recent a constatat că 73 % dintre cetăţenii UE fie anticipează explicit prestaţii de pensie reduse fie cred că vor trebui să îşi amâne ieşirea la pensie sau să economisească mai mulţi bani pentru bătrâneţe (a se vedea IP/10/773).În acelaşi timp, 54 % sunt îngrijoraţi că venitul lor la bătrâneţe va fi insuficient pentru a duce o viaţă decentă, de această părere fiind cei mai mulţi dintre respondenţii din 17 dintre cele 27 de ţări membre ale UE.

        Un european din şase vorbeşte despre o luptă continuă pentru plata cheltuielilor casnice şi trei sferturi cred că sărăcia a crescut în ţara lor pe parcursul ultimului an.Acestea sunt rezultatele esenţiale ale unui nou sondaj Eurobarometru privind impacturile sociale ale crizei, prezentat astăzi de Comisia UE.Sondajul, realizat în luna mai 2010, marchează jumătatea Anului european de luptă împotriva sărăciei 2010 şi urmează deciziei de la 17 iunie a liderilor UE de a scoate 20 de milioane de europeni din sărăcie şi excluziune socială pe parcursul următorului deceniu.

        În cadrul unei conferinţe de presă, la Bruxelles, László Andor, comisar UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a declarat: „Rezultatele sondajului confirmă că sărăcia reprezintă o problemă majoră în UE şi că actuala situaţie economică şi financiară agravează situaţia.Criza se face simţită şi o proporţie semnificativă de europeni reuşesc astăzi cu greu să facă faţă cheltuielilor de zi cu zi”.El a adăugat:„Noua strategie UE pentru următorul deceniu:Europa 2020 şi obiectivul acesteia de scoatere a cel puţin 20 de milioane de europeni din sărăcie până în 2020 emite un mesaj puternic privind angajamentul sincer al tuturor ţărilor la rezultate vizibile pentru o Europă mai dreaptă şi mai incluzivă.”

        În general, cetăţenii UE cred că sărăcia a crescut la toate nivelurile în anul precedent sondajului:6 din 10 cred că sărăcia a crescut în zona lor locală, trei sferturi percep o creştere a sărăciei în ţara lor şi 60 % consideră că sărăcia a crescut pe tot cuprinsul UE.

        Criza şi apelurile la măsuri de austeritate se reflectă în percepţia oamenilor cu privire la sărăcie.Grecia iese în evidenţă cu 85 % dintre respondenţi care consideră că sărăcia a crescut în ţara lor.83 % dintre francezi, 82 % dintre bulgari, 77 % dintre români şi 75 % dintre italieni împărtăşesc, la rândul lor, acest punct de vedere privind propriile ţări.În timp ce, în unele ţări, oamenii se aşteaptă şi la alte dificultăţi, de exemplu şapte din zece români şi greci se aşteaptă ca situaţia financiară a gospodăriei lor să se deterioreze, în altele, percepţiile s-au îmbunătăţit.De exemplu, 23 % dintre letoni se aşteaptă ca situaţia financiară în gospodăriile lor să se deterioreze (în scădere de la 65 %, în iulie 2009), 32 % dintre lituanieni (în scădere de la 58 %, în iulie 2009) şi 20 % dintre maghiari (în scădere de la 48 %, în iulie 2009).În prezent, mai puţini respondenţi din Letonia, Polonia, Regatul Unit, Belgia şi Finlanda se aşteaptă să rămână şomeri pe termen lung în cazul în care şi-ar pierde slujba actuală.

O proporţie semnificativă a cetăţenilor UE susţin că au probleme financiare

        Unul din şase europeni a susţinut că gospodăria sa nu a avut bani să plătească facturi curente, să cumpere alimente sau alte articole de consum zilnic cel puţin o dată pe parcursul ultimului an şi 20 % aveau dificultăţi în a ţine pasul cu facturile casnice şi angajamentele de credit la momentul efectuării sondajului (mai 2010).

        Pentru 15 % este vorba despre o luptă continuă, în timp ce 3 % rămăseseră în urmă cu unele facturi sau angajamente de credit şi 2 % aveau probleme financiare reale şi rămăseseră în urmă cu multe astfel de plăţi.

Aproximativ 30 % dintre cetăţeni se descurcă greu cu costurile îngrijirii medicale

        Aproximativ 3 europeni din 10 au susţinut că, în ultimele şase luni, costurile îngrijirii medicale, ale îngrijirii copilului sau ale îngrijirii pe termen lung pentru ei sau pentru cei apropiaţi lor au devenit mai greu de suportat: 11 % au considerat că a devenit „mult mai dificil” şi 18 % că a devenit „oarecum mai dificil”.

Un european din şase nu este prea încrezător sau nu este deloc încrezător că îşi va menţine locul de muncă

        Ca şi în martie 2010, 18 % dintre respondenţii care au un loc de muncă nu sunt prea încrezători sau nu sunt deloc încrezători că vor putea să îşi păstreze locul de muncă actual în următoarele 12 luni, iar 49 % cred că ar fi destul de puţin sau deloc probabil să poată să îşi găsească un nou loc de muncă în termen de şase luni, în cazul în care ar fi concediaţi.

Percepţia impactului crizei asupra viitoarelor drepturi la pensie

        În sfârşit, în ceea ce priveşte viitoarele venituri, 73 % dintre cetăţenii UE fie anticipează explicit prestaţii de pensie reduse sau cred că vor trebui să îşi amâne ieşirea la pensie sau să economisească mai mulţi bani pentru bătrâneţe. În acelaşi timp, 20 % sunt foarte îngrijoraţi că venitul lor la bătrâneţe va fi insuficient pentru o viaţă decentă, iar 34 % sunt destul de îngrijoraţi de o astfel de posibilitate. În 17 state membre, o majoritate a respondenţilor sunt foarte sau destul de îngrijoraţi că venitul lor la bătrâneţe nu va fi adecvat pentru a putea trăi în demnitate.

Context

        Percepţiile publice privind impactul social al crizei care a izbucnit în toamna anului 2008 au fost monitorizate regulat din iunie 2009 prin sondaje Eurobarometru concepute special în acest scop. Obiectivul lor este de a cuantifica percepţiile asupra existenţei sărăciei, gradul de dificultate financiară în gospodării, schimbările în disponibilitatea îngrijirii medicale şi sociale şi în felul în care oamenii îşi percep situaţia financiară la bătrâneţe.

        În acest val, s-au intervievat, în special prin telefon, 25 600 de cetăţeni din toate statele membre UE în perioada 18-22 mai 2010, după o selectare aleatoare a respondenţilor, urmată de o ponderare pentru a se corecta discrepanţe demografice cunoscute.

        În timp ce datele (EU-SILC: venit, incluziune socială şi condiţii de trai) pe care se bazează obiectivul UE de reducere a sărăciei sunt disponibile numai cu un decalaj de aproximativ 2 ani, sondajele percepţiei publice asupra sărăciei oferă indicii rapide, cu decalaj de numai o lună, asupra evoluţiei probabile a sărăciei şi a excluziunii.

        Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale – CENTRAS şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România au plăcerea să vă invite la masa rotundă cu tema „Rolul Organizaţiilor societăţii civile în susţinerea dialogului civic şi a participării publice la buna guvernare”.

        La 20 ani de la evenimentele din decembrie 1989, România este în continuare numită „o tânără democraţie” tocmai pentru că exerciţiul democratic nu este facil şi nu implică numai pluripartitismul politic. Organizaţiile societăţii civile trebuie şi sunt direct implicate alături de structurile politice în procesul decizional, acţionând de cele mai multe ori ca facilitator al dialogului social la nivelul publicului larg.

        Astfel, iniţiativa organizatorilor este aceea de a consolida la nivelul României locul societăţii civile organizate în dezbaterea interinstituţională, prin crearea unei platforme de colaborare şi coordonare a reprezentanţilor societăţii civile, care sunt membri în Comitetele de Monitorizare, cu scopul poziţionării Organizaţiilor Neguvernamentale ca purtătoare de cuvânt ale cetăţenilor în cadrul acestor structuri, în concordanţă cu politicile şi recomandările europene.

        În cadrul mesei rotunde vor fi puse în discuţie obstacolele şi provocările, modelele de bună practică în activitatea reprezentanţilor ONG în comitetele de monitorizare, precum şi construirea unei agende comune de acţiune, în scopul creşterii nivelului de autoritate al sectorului neguvernamental prin intermediul reprezentanţilor săi în Comitetele de Monitorizare.

        Evenimentul se va desfăşura la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene (str. Vasile Lascăr, nr. 31), etajul 1, sala Titulescu, în data de 18 iunie, începând cu orele 10.00.