Cu peste 500 de milioane € plătite deja şi 97% din fonduri angajate la numai  un an şi jumătate de la adoptare, Facilitatea pentru alimente a UE, în valoare de 1 miliard €, a permis un răspuns rapid şi eficient pentru combaterea insecurităţii alimentare. Comisia prezintă astăzi o broşură privind utilizarea Facilităţii pentru alimente, în care arată că aproximativ 50 de milioane de persoane din toată lumea primesc ajutor prin această facilitate şi că rezultatele încep să se concretizeze. Date fiind numărul impresionant de propuneri de înaltă calitate pe care le primeşte Comisia Europeană şi bugetul limitat de care dispune, Comisia Europeană invită alţi donatori să contribuie la finanţarea proiectelor în cadrul iniţiativei recent lansate sub forma „Bursei de proiecte privind Facilitatea pentru alimente” (Food Facility Auction Floor).

         „Este inadmisibil că în ziua de astăzi mai sunt încă oameni care se luptă cu foametea şi cu insecuritatea alimentară. Prin intermediul Facilităţii pentru alimente a UE, Europa a fost în măsură să ofere un răspuns rapid şi eficient la criza alimentară cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare. Comisia şi-a respectat promisiunile, asigurând că ajutorul acordat ţărilor în dificultate a avut un impact puternic. Ajutorul nostru ajunge la peste 50 de milioane de persoane, printre care numeroşi mici agricultori, iar numărul beneficiarilor va creşte”, a declarat Andris Piebalgs, comisarul UE pentru dezvoltare.

        În urma creşterii globale a preţurilor alimentelor în 2008, Facilitatea pentru alimente, în valoare de 1 miliard €, a fost aprobată în decembrie 2008 drept un instrument de reacţie rapidă care să permită UE să lupte împotriva insecurităţii alimentare în 50 de ţări în curs de dezvoltare.

Rezultate concrete pe teren

        Acţiunile pe teren au început în 2009, iar rezultatele încep să se concretizeze în multe din cele 50 de ţări vizate.
        În Pakistan, agricultorii au cultivat mai puţin în ultimii doi ani din cauza creşterii preţului seminţelor şi al îngrăşămintelor, cuplată cu creşterea preţurilor alimentelor provocată de secetă. Anul acesta, agricultorii au reuşit să iasă din această spirală descendentă datorită asistenţei acordate prin proiectele comune ale UE, PAM şi FAO din cadrul Facilităţii pentru alimente a UE. În loc să se îndatoreze, 23 000 de agricultori pakistanezi au primit 400 kg de grâu din partea PAM pentru a rezista în perioada „neproductivă” dinaintea recoltei.

        În Niger, UE şi UNICEF s-au asociat în 2009 în cadrul Facilităţii pentru alimente în vederea tratării, în centre de nutriţie terapeutică, a 65 000 de copii cu vârsta sub cinci ani care suferă de malnutriţie acută.
        În Guatemala, 14 000 de familii de mici agricultori au primit îngrăşăminte prin intermediul Facilităţii pentru alimente.

Un angajament eficient şi de lungă durată

        Comisia Europeană a angajat în prezent 97% din fondurile disponibile în cadrul facilităţii, urmând ca restul fondurilor să fie angajate în curând. Ultima decizie de finanţare a fost adoptată în aprilie 2010, pentru o sumă totală de 145,3 de milioane €.
        Ritmul rapid de implementare a facilităţii se datorează utilizării canalelor de finanţare existente şi cooperării excelente cu toate agenţiile şi administraţiile implicate. Rolul de coordonare al Comisiei Europene a reprezentat un factor-cheie al colaborării reuşite între organizaţiile internaţionale implicate, fără a necesita crearea unor noi proceduri birocratice sau a unor fonduri fiduciare verticale.

Bursa de proiecte privind Facilitatea pentru alimente

        În cadrul Facilităţii pentru alimente, în 2009 a fost lansată o cerere de propuneri. Dat fiind numărul mare de cereri, Comisia Europeană a editat o broşură care prezintă cele mai bune 84 de proiecte în formă finală menite să faciliteze corelarea între investitori şi promotorii proiectelor. Prin această bursă de proiecte, Comisia Europeană vizează creşterea eficacităţii din punct de vedere al costurilor, a coerenţei şi a coordonării, în conformitate cu Agenda de la Accra privind eficacitatea ajutorului, punând la dispoziţie proiecte gata de finanţare. 

Context

        Facilitatea pentru alimente a UE, în valoare de 1 miliard €, oferă fonduri menite să îmbunătăţească accesul agricultorilor la mijloacele de producţie în agricultură, să sprijine dispozitivele de siguranţă pentru populaţiile cele mai vulnerabile şi să susţină microcreditele, investiţiile, echipamentul, infrastructura şi formarea profesională.
        Cea mai mare parte a fondurilor sunt canalizate prin organizaţiile internaţionale ale grupului operativ la nivel înalt din cadrul ONU privind creşterea preţurilor alimentelor.

        Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la aplicarea pachetului pe care l-a adoptat în 2005 cu privire la serviciile de interes economic general (SIEG).Pachetul oferă îndrumări cu privire la condiţiile în care finanţarea acordată de stat pentru SIEG este compatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat.Pachetul a fost adoptat în iulie 2005 în urma hotărârii de referinţă pronunţată în cauza Altmark de Curtea Europeană de Justiţie.

        „Serviciile publice joacă un rol-cheie în modelul european de societate.Este evident că anumite domenii de activitate nu pot fi lăsate doar în seama forţelor pieţei, iar statele membre dispun de o mare libertate de a decide ce servicii trebuie considerate drept servicii de interes general.Totuşi, în contextul pieţei unice a UE, trebuie să ne asigurăm că prestarea acestor servicii se face în cadrul normelor stabilite prin tratat, pentru a evita denaturările concurenţei.Acest lucru este cu atât mai important într-o perioadă precum cea actuală, când consolidarea bugetară reprezintă o condiţie esenţială pentru depăşirea crizei, stimularea creşterii economice şi îmbunătăţirea coeziunii sociale” a spus vicepreşedintele Comisiei şi comisarul pentru concurenţă Joaquín Almunia, adăugând:„Comisia va efectua o evaluare flexibilă pentru a identifica într-un mod cât mai concret beneficiile generate de pachetul 2005, dar şi dificultăţile cu care s-au confruntat statele membre şi părţile interesate atunci când au utilizat acest pachet.”

        Comisia Europeană lansează astăzi o consultare publică prin care urmăreşte să evalueze aplicarea pachetului SIEG din 2005.Pachetul este destinat să clarifice în ce condiţii finanţarea acordată de către stat pentru SIEG poate fi considerată ajutor de stat compatibil.
        Politica în domeniul concurenţei nu se aplică tuturor serviciilor de interes general, ci doar acelora care sunt de natură economică, adică serviciilor de interes economic general.Legislaţia UE defineşte activitatea economică drept o activitate care constă din furnizarea de bunuri şi/sau servicii pe o piaţă dată, de exemplu în domeniul radiodifuziunii, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale.

        În hotărârea pronunţată în cauza Altmark [1], Curtea Europeană de Justiţie a statuat că o compensaţie acordată pentru SIEG constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratat, fiind aşadar supusă controlului Comisiei, cu excepţia cazurilor în care sunt întrunite patru condiţii cumulative:
-       beneficiarul trebuie să fie însărcinat cu o misiune clar definită privind prestarea unui serviciu public;
-       parametrii pentru calcularea plăţilor compensatorii trebuie stabiliţi în avans şi într-un mod obiectiv şi transparent;
-       compensaţia nu trebuie să depăşească costurile aferente prestării serviciului public, din care se deduc veniturile obţinute din prestarea serviciului (cu toate acestea compensaţia poate include un profit rezonabil);
-       beneficiarul este selectat prin licitaţie publică sau compensaţia este calculată pe baza costurilor unei întreprinderi bine gestionate, care este echipată cu mijloace corespunzătoare pentru a presta serviciul public.

        În urma hotărârii Altmark, Comisia a adoptat[2] în iulie 2005 „Pachetul SIEG”, care cuprinde:
- o decizie a Comisiei [bazată pe articolul 106 alineatul (3) din Tratatul UE] care precizează condiţiile în care compensaţia acordată întreprinderilor pentru prestarea de servicii publice este compatibilă cu normele privind ajutoarele de stat şi nu trebuie să fie notificată în avans Comisiei.Decizia se aplică spitalelor şi locuinţelor sociale indiferent de sumă, precum şi altor sectoare în care compensaţia nu depăşeşte 30 de milioane EUR pe an, dacă cifra de afaceri anuală a beneficiarului nu depăşeşte 100 de milioane EUR.Transportul aerian şi maritim către insule din teritoriul UE, precum şi aeroporturile şi porturile în cazul cărora numărul de pasageri se situează sub anumite praguri specifice[3] fac de asemenea obiectul deciziei;
- un cadru care precizează condiţiile în care compensaţia care nu face obiectul deciziei poate fi considerată totuşi drept compatibilă cu normele privind ajutoarele de stat după ce a fost notificată Comisiei şi examinată de aceasta.Compensaţia care depăşeşte costurile serviciului public sau este utilizată de către întreprinderi pe alte pieţe deschise concurenţei nu se justifică şi este incompatibilă cu normele privind ajutoarele de stat din tratat.

        Atât decizia, cât şi cadrul prevăd elaborarea unui raport de evaluare de către Comisie, bazat pe informaţiile de care dispune aceasta cu privire la funcţionarea pachetului, precum şi pe rezultatele consultărilor ample întreprinse de Comisie în special pe baza datelor furnizate de statele membre în rapoartele lor privind punerea în aplicare a deciziei.

        Comisia a publicat astăzi rapoartele primite de la statele membre privind aplicarea normelor, precum şi un chestionar destinat furnizorilor de servicii publice, utilizatorilor serviciilor publice, cetăţenilor şi altor părţi interesate.Rezultatele acestei consultări publice vor servi ca bază pentru evaluarea pachetului 2005 şi pentru propunerea unor eventuale îmbunătăţiri.

[1] Cauza C-280/00 Altmark privind un litigiu referitor la serviciile de transport local, introdusă la CEJ de către o instanţă din Germania;REC. 2003, p. I-7747.
[2] http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/05/937&format=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=fr
[3] Este vorba de legături aeriene şi maritime către insule care înregistrează un trafic anual mediu sub 300 000 de pasageri, precum şi de aeroporturi şi porturi cu un trafic anual mediu sub 1 000 000 de pasageri pentru aeroporturi, respectiv 300 000 de pasageri pentru porturi.

        Ieri, Comisia Europeană a prezentat noua sa viziune privind viitorul învăţământului profesional şi al formării profesionale. Învăţământul profesional şi formarea profesională este opţiunea aleasă în medie de aproximativ 50% din toţi elevii din învăţământul secundar superior. Totuşi, acest sector necesită o modernizare pentru a fi transformat într-o opţiune mai atractivă şi mai de calitate, astfel încât să le ofere tinerilor competenţele adecvate pentru a găsi un loc de muncă potrivit şi adulţilor o oportunitate de a-şi ameliora competenţele în cursul vieţii lor active.În consecinţă, Comisia doreşte să încurajeze mai multe persoane să urmeze învăţământul profesional, să amelioreze calitatea ofertei de formări şi să faciliteze mobilitatea între locuri de muncă şi ţări. Se preconizează ca miniştrii din UE să discute şi adopte planul în al doilea semestru al anului în curs.

        Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret a remarcat:„Dorim să transformăm imaginea învăţământului profesional şi a formării profesionale pe întregul teritoriu al Europei şi să le facem mai relevante pentru realităţile zilelor noastre. Învăţământul profesional şi formarea profesională reprezintă o legătură vitală între lumea educaţiei şi a muncii. În climatul economic actual, este mai important decât oricând să ne reunim eforturile şi să îl transformăm într-o opţiune mai atractivă pentru ucenici, elevi şi orice alte persoane care vor să îşi amelioreze competenţele.”
Impulsionarea cooperării europene

        Planurile adoptate azi de Comisie subliniază mai multe moduri posibile de a impulsiona învăţământul profesional şi formarea profesională. Acestea includ:
•         Asigurarea unui acces flexibil la formare şi la calificări, care să fie deschis tuturor etapelor vieţii
•         Promovarea mobilităţii pentru a facilita câştigarea de experienţă în străinătate sau într-un sector diferit al economiei
•         Garantarea celei mai înalte calităţi posibile a învăţământului şi formării
•         Oferirea mai multor oportunităţi grupurilor dezavantajate, precum persoanele care au abandonat studiile, cele cu competenţe reduse şi şomerii, persoanele migrante şi cele cu dizabilităţi
•         Promovarea unei atitudini creative şi inovatoare şi a spiritului antreprenorial în rândul elevilor.

Planul pe 10 ani

        Planul Comisiei se bazează pe obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă şi favorabilă incluziunii şi va fi legat, de asemenea, de viitoarea iniţiativă „Tineretul în mişcare”, care va sprijini extinderea oportunităţilor de învăţare şi mobilitate pentru toţi tinerii.

        Acestea constituie contribuţia Comisiei la un nou program de reforme pe 10 ani în temeiul procesului de la Copenhaga privind cooperarea sporită la nivel european în domeniul educaţiei şi al formării profesionale. În decembrie, comisarul Vassiliou şi miniştrii din UE cu portofoliu în domeniul învăţământului profesional şi al formării profesionale se vor reuni cu reprezentanţi ai angajatorilor şi ai sindicatelor în Bruges, Belgia, pentru a stabili o agendă de modernizare ambiţioasă pentru următorii 10 ani, precum şi obiective pe termen mai scurt, care vor fi revizuite în mod regulat.

        Procesul de la Copenhaga privind cooperarea sporită la nivel european în domeniul învăţământului profesional şi al formării profesionale a fost lansat în 2002 şi este revizuit la fiecare doi ani. Acesta a stimulat dezvoltarea unei abordări comune a evaluării, bazate mai degrabă pe rezultate, decât pe durata perioadei de studiu sau pe tipul de instituţie.

Pentru mai multe informaţii

        Textul integral al comunicării: Impulsionarea cooperării europene în domeniul învăţământului profesional şi al formării profesionale pentru a sprijini strategia Europa 2020:

http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/com296_en.pdf
Rezumat pentru cetăţeni:
http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/cs_en.pdf

Mai multe despre politicile Comisiei Europene în domeniul învăţământului profesional şi al formării profesionale.

Mai multe despre Procesul de la Copenhaga.

A se vedea de asemenea MEMO/10/245.

        Comisia Europeană doreşte să amelioreze sistemul de educaţie şi formare profesională.
Miercuri, 9 iunie, Comisia Europeană a prezentat un plan destinat să atragă mai mulţi studenţi în sistemul european de educaţie profesională şi să sporească calitatea sa pedagogică.

Acest plan urmează să fie discutat de miniştrii europeni în luna decembrie, când aceştia îi vor întâlni pe reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor pentru a stabili o nouă strategie privind educaţia profesională pe următorii 10 ani.         Propunerile se bazează pe noua strategie a UE privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pentru următorii zece ani, Europa 2020. Unul din principalele obiective ale acesteia este creşterea calităţii educaţiei pentru a satisface cererea de noi competenţe şi calificări.

        Deşi piaţa europeană a locurilor de muncă se adaptează rapid la noul context mondial (globalizare, evoluţia tehnologică, schimbările climatice, supraexploatarea resurselor), Europa reuşeşte cu greu să ţină pasul - în mare parte deoarece mulţi lucrători nu dispun de cunoştinţele necesare.

        În prezent, chiar şi pentru posturi de bază este nevoie de cunoştinţe vaste. Aproximativ o treime din populaţia europeană de vârstă activă (25-64 de ani) dispune prea puţin sau aproape deloc de calificări obţinute prin sistemul formal, depăşind cu mult SUA, Canada, Japonia şi Coreea de Sud.

        Reprezentanţii patronatelor europene se plâng de mult timp de incapacitatea de a găsi lucrători calificaţi. În ciuda creşterii ratei şomajului în timpul recesiunii, încă persistă lipsa de mână de lucru calificată. Criza economică a accentuat nevoia de lucrători calificaţi. Pe de altă parte, noile cerinţe legate de creşterea productivităţii pentru a putea face faţă creşterii numărului pensionarilor complică şi mai mult lucrurile.

        Comisarul pentru educaţie, Androulla Vassiliou, a declarat că este necesar ca Europa să "transforme imaginea" educaţiei profesionale şi să o adapteze la "realitatea zilelor noastre".

        Planul Comisiei propune mijloace prin care să li se ofere cetăţenilor oportunitatea de a asimila cunoştinţe noi în orice etapă a vieţii şi de a dobândi experienţă peste hotare în cadrul programelor de formare profesională. Sunt propuse măsuri care să încurajeze creativitatea şi spiritul antreprenorial şi care se adresează şi celor care au abandonat prematur şcoala, şomerilor, lucrătorilor imigranţi şi persoanelor handicapate.

        Educaţia profesională pune accentul pe cunoştinţele tehnice sau practice, mai degrabă decât pe cunoştinţele teoretice. Se adresează celor care preferă să înveţe o meserie, mai degrabă decât celor care doresc să urmeze cursuri universitare.

        Ţările UE au sisteme de educaţie profesională diferite. Numărul celor înscrişi în acest sistem variază mult de la o ţară la alta, însă, în medie, rata de participare din statele membre este cu mult mai mare decât cea înregistrată în celelalte ţări dezvoltate.
Detalii despre educaţia şi formarea profesională

• Fundaţia Europeană de Formare
• Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

        Maroš Šefčovič, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil de relaţiile interinstituţionale şi de administraţie, a anunţat astăzi publicarea unor anunţuri de posturi vacante pentru patru posturi de director general adjunct, deschise resortisanţilor din trei state membre care au aderat la UE în 2004 (Letonia, Lituania şi Malta).Deşi obiectivele globale privind numărul de persoane recrutate din noile state membre care au aderat la UE în 2004 pentru ocuparea unor posturi de conducere la nivel înalt au fost atinse, obiectivele indicative individuale nu au fost încă atinse pentru aceste trei state membre.Anunţurile publicate astăzi vor fi urmate zilele viitoare de două serii de anunţuri pentru posturi de conducere la nivel înalt, respectiv pentru funcţia de director şi cea de consilier principal, posturi care vor fi deschise resortisanţilor din şase state membre care au aderat la UE în 2004 şi 2007 (Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Polonia, România şi Slovacia).

        „Comisia este hotărâtă să obţină un echilibru geografic adecvat în cadrul serviciilor sale, inclusiv la cel mai înalt nivel de conducere”, a declarat vicepreşedintele Šefčovič.„Rezultatele au fost foarte bune în ceea ce priveşte nivelurile indicative fixate pentru ţările care au aderat în 2004 şi 2007.Însă pentru unele state membre este nevoie de un efort suplimentar.De aceea am decis să facem acest pas suplimentar.Aştept cu interes dosarele candidaţilor cu pregătire foarte bună.”

        În urma extinderilor din 2004 şi 2007, Comisia s-a angajat să sprijine în mod activ procesul de recrutare a resortisanţilor din cele 12 noi state membre în serviciile sale, inclusiv în posturile de conducere la nivel înalt.

        Acest proces a fost sprijinit prin instituirea unei perioade de tranziţie în cursul căreia aceste recrutări ar trebui facilitate.Această perioadă se va încheia la 31 decembrie 2010 pentru cele 10 state membre care au aderat la UE în 2004 (UE­10).O perioadă similară s-a stabilit pentru Bulgaria şi România (UE-2), perioadă care se va încheia la 31 decembrie 2011.

        În ceea ce priveşte recrutarea UE-10 pentru posturi de conducere la nivel înalt, Comisia Europeană a fixat ca obiectiv global un număr de 10 posturi de director general sau director general adjunct şi un număr de 41 de posturi de director sau consilier principal.
În ansamblu, în ultimii ani, acest proces de recrutare s-a desfăşurat foarte bine:obiectivul indicativ global a fost atins la nivel de director general sau director general adjunct şi este foarte aproape de a fi realizat la nivel de director sau consilier principal, 40 de persoane fiind deja recrutate.

        Cu toate acestea, vicepreşedintele Šefčovič doreşte să continue acţiunile predecesorului său, Siim Kallas, şi să promoveze recrutarea pentru o serie de state membre pentru care obiectivele indicative individuale nu au fost încă atinse, prin anunţurile publicate astăzi şi prin viitoarele anunţuri pentru posturi de director şi consilier principal.

        Anunţurile pentru posturile de director general adjunct care sunt deschise resortisanţilor din Letonia, Lituania şi Malta sunt următoarele:
-       director general adjunct în Direcţia Generală Concurenţă;
-       director general adjunct în Direcţia Generală Piaţa Internă şi Servicii;
-       director general adjunct în Direcţia Generală Politica Regională;
-       director general adjunct în Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori.

        La 28 mai, Comisia va publica anunţuri de posturi vacante pentru funcţia de director, care vor fi deschise resortisanţilor din Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.Posturile vor fi pentru Direcţia Generală Concurenţă, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţia Generală Buget, Centrul Comun de Cercetare şi Oficiul pentru Publicaţii al UE.

        La 9 iunie, Comisia va publica anunţuri de posturi vacante la nivel de consilier principal şi pentru resortisanţii din Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.Acestea vor fi pentru Serviciul Juridic, EuropeAid şi pentru Direcţiile Generale Cercetare, Energie şi Interpretare.