Valoarea totală a fondurilor pentru programul din 2012 de aprovizionare cu alimente a persoanelor celor mai defavorizate din UE a fost stabilită la 113 milioane EUR, cu cote exact stabilite pentru fiecare stat membru [a se vedea anexele]. Această reducere drastică faţă de cele aproape 500 milioane EUR acordate în anii anteriori a fost determinată de o hotărâre din aprilie a Curţii de Justiţie, care prevede că alimentele ce fac obiectul acestui program trebuie să provină din stocuri publice ale UE. Prin urmare, programul pentru 2012 se bazează exclusiv pe toate toate stocurile de intervenţie existente (162 000 de tone de cereale şi 54 000 de tone de lapte praf degresat în regim de intervenţie).

        Comisia a prevăzut această problemă potenţială şi a propus iniţial schimbarea programului în 2008. Deşi Parlamentul European şi-a manifestat sprijinul, propunerea a rămas blocată în Consiliu. Intenţionând ca dosarul să avanseze, Comisia a elaborat o propunere revizuită în septembrie anul trecut. Din nefericire, şi aceasta a rămas blocată în Consiliu.

        Deşi UE se bucură, în medie, de unul dintre cele mai ridicate standarde de viaţă din lume, unele persoane se află în imposibilitatea de a-şi asigura necesarul de hrană. Se estimează că la nivelul UE există 43 milioane de persoane cu risc de sărăcie alimentară, adică persoane care nu îşi pot permite să mănânce o masă completă o dată la două zile. Programul pentru persoanele cele mai defavorizate sprijină furnizarea de alimente către aceste persoane sau familii deosebit de vulnerabile care se găsesc într-o situaţie dificilă. În 2009, 18 milioane de cetăţeni din 19 state membre au beneficiat de 440 000 tone de produse alimenare. Organizaţiile caritabile şi ONG-urile contează pe contribuţia UE la sprijinirea acestor persoane nevoiaşe. Prin urmare, este esenţial să se găsească rapid o soluţie care să ducă la depăşirea actualelor probleme şi care să poată face uz de fondurile disponibile.

        Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, subliniază importanţa acestui program. „Rămânem angajaţi politic faţă de acest program, a cărui importanţă este recunoscută de multe organizaţii caritabile şi ONG-uri din UE. Trebuie aşadar să găsim o cale de continuare a programului pe termen mediu-lung, care corespunde fără echivoc situaţiei juridice. Cea mai uşoară soluţie ar fi ca statele membre să îşi dea acordul în privinţa propunerii înaintate, care beneficiază deja de sprijinul politic al Parlamentului European.”

Context

        Programul UE de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate (denumit în continuare PEAD) funcţionează din decembrie 1987, când Consiliul a adoptat normele privind deblocarea produselor agricole plasate în stocuri de intervenţie publică pentru statele membre care doreau să le utilizeze drept ajutoare alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate din Comunitate.

        Pentru a se asigura continuitatea aprovizionării, PEAD a fost modificat, la mijlocul anilor 1990, în scopul suplimentării stocurilor de intervenţie cu achiziţii de pe piaţă. Aceasta nu s-a dorit a fi o soluţie pe termen lung, ci o soluţie la care să se poată recurge atunci când stocurile de anumite produse ar fi fost insuficiente. La baza programului a continuat să stea intervenţia, „până la reducerea stocurilor la un nivel normal”. Reformele succesive ale politicii agricole comune (PAC) au făcut ca, treptat, intervenţia să îşi reia rolul de „plasă de siguranţă”.

        PEAD este finanţat de Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Bugetul său a crescut de la aproape 100 milioane EUR în 1987 la 500 milioane EUR începând cu 2009. Participarea la acest program este facultativă. În 2012 participă douăzeci de state membre.

        În fiecare an, statele membre care doresc să participe transmit Comisiei necesarul de cantităţi din produsele disponibile în stocurile de intervenţie. Pe baza acestor informaţii şi a datelor furnizate de Eurostat cu privire la sărăcie, Comisia fixează un plafon bugetar pentru fiecare stat membru participant şi o listă a produselor care urmează să fie retrase din stocurile publice sau achiziţionate de pe piaţă, utilizându se bugetul alocat.

        Atunci când se pun la dispoziţie stocuri de intervenţie, se lansează cereri de oferte pentru înlocuirea sau schimbul respectivelor bunuri (grâu, de exemplu) cu produse prelucrate din aceeaşi „familie” (de exemplu, făină sau paste). Aceste produse sunt distribuite drept ajutoare alimentare persoanelor celor mai defavorizate, fie sub formă de coşuri cu alimente, fie ca mese servite în centre administrate de organizaţii caritabile sau de alte organisme competente desemnate de statele membre. PEAD sprijină furnizarea de produse alimentare către persoane sau familii deosebit de vulnerabile, care se află în dificultate.

        Reformele succesive ale PAC au condus la un sistem mult mai orientat către piaţă, cu niveluri mult mai mici ale stocurilor de intervenţie. Recunoscând că această situaţie poate dobândi un caracter problematic în cazul programului „Ajutoare pentru nevoiaşi”, Comisia a publicat iniţial, în 2008, o propunere de modificare a programului (inclusiv măsuri care să faciliteze accesul la produsele de pe piaţa liberă). Propunerea a rămas însă blocată în Consiliu, din cauza opoziţiei exprimate de 6 state membre.
În septembrie 2010, Comisarul a prezentat o propunere revizuită (inclusiv cu scopul de a se ţine seama de Tratatul de la Lisabona) - a se vedea IP/10/1141. Și această propunere a rămas însă blocată în Consiliu.

        În 2009, Parlamentul European a prezentat un aviz referitor la propunerea din 2008, dar nu s-a pronunţat (încă) în privinţa propunerii din septembrie 2010.

        La 13 aprilie 2011, Curtea de Justiţie s-a pronunţat asupra unei plângeri formulate în 2009 de Germania împotriva programului „Ajutoare pentru nevoiaşi”, hotărând împotriva Comisiei şi susţinând în principal că majoritatea alimentelor care fac obiectul programului trebuie să provină din stocuri publice.

        Planurile anuale se adoptă de obicei în septembrie. Motivul acestei adoptări timpurii a planului anual este ca, având în vedere reducerea masivă a resurselor, să se acorde statelor membre şi organizaţiilor caritabile un plus de timp care să le permită să identifice surse alternative de alimente.

Contact:
Roger Waite (+32 2 296 14 04)
Johan Reyniers (+32 2 295 67 28)

• Documente şi informaţii suplimentare privind programul de distribuire de alimente persoanelor celor mai defavorizate se găsesc la adresa:

http://ec.europa.eu/agriculture/markets/freefood/index_en.htm