Ilie Dincă, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, a acordat un interviu pentru website-ul Reprezentanţei Comisiei Europene în România pe tema incluziunii sociale a romilor.

1.Care sunt obiectivele Agenţiei naţionale pentru Romi pe termen scurt?

        Ilie Dincă, preşedintele ANR: Te termen scurt avem două obiective. Primul este strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor. În elaborare, avem acţiuni concrete pe care le vom derula în următoarea perioadă: reactualizarea planului de acţiune şi finanţarea acestor activităţi, pentru a nu mai fi doar un document de birou. Din acest motiv am fost de acord, pe de o parte, să prelungim termenul de elaborare a planului, pentru că nu am văzut acţiuni bugetate, astfel încât acum am reluat discuţiile cu ministerele de linie. Pe de altă parte, am dat spre consultare societăţii civile strategia, pentru a vedea ce trebuie să facă ministerele de linie în vederea implementării acestor acţiuni şi dacă ele sunt într-adevăr benefice.

2. Când estimaţi vă se va încheia elaborarea acestei strategii?

        ID: Un termen maxim este septembrie 2011. Uniunea Europeană vrea să avem aceste strategii până la sfârşitul anului.

3. Care este al doilea obiectiv pe termen scurt?

        ID: Implementarea celor şase proiecte pe care ANR le derulează: două pe educaţie şi patru pe economia socială. Acestor proiecte le-am regândit managementul de implementare astfel încât, dacă în decembrie 2009, când eu am preluat această agenţie, erau accesate fonduri de doar 2,27%, în momentul de faţă avem peste 60% accesare de fonduri. Până la sfârşitul anului trebuie să implementăm cinci proiecte – două pe educaţie şi trei pe economie socială.

4. Conform Băncii Mondiale, în rândul romilor din Bulgaria, România, Cehia şi Serbia, rata de angajare este mică, fiind o discrepanţă de aproximativ 26% faţă de rata de angajare a restului populaţiei. Tot un studiu al Băncii Mondiale spune că integrarea romilor pe piaţa muncii ar însemna beneficii economice de jumătate de milliard de euro anual pentru unele ţări europene. Ce se face pentru ca romii să fie incluşi pe piaţa muncii? Ce programe are ANR-ul în acest sens?

        ID: Am dezvoltat reţeaua experţilor romi. Un număr de 210 romi au fost formaţi pentru a lucra în administraţia locală. Au fost formaţi timp de un an de zile pe diferite domenii: legislaţie, formare profesională, comunicare. Le-am dat posibilitatea să acceseze fonduri, unul dintre module fiind chiar accesarea fondurilor europene. În momentul de faţă, fondurile europene trebuie să fie accesate de autorităţie locale, în parteneriat cu ONG-rile sau cu grupurile de iniţiativă rome. Romii trebuie să participe la elaborarea acestor proiecte, la monitorizare, la implementare şi la evaluare. Sunt 210 experţi la nivel naţional, câte cinci din fiecare judeţ. Am făcut câte un contract cu primăria fiecărei localităţi pentru sustenabilitatea proiectului. Primăriile trebuie să îi angajeze pe experţii romi în administraţia publică cel puţin trei ani după terminarea acestui proiect.
        Dar acum este nevoie de un proiect integrat, care curpinde cele patru domenii sectoriale: educaţie, piaţa muncii, sănătate şi locuinţe. Degeaba le dau locuinţe romilor dacă nu au locuri de muncă pentru a-şi plăti utilităţile. Ei nu au cum să obţină locuri de muncă dacă nu au o educaţie corespunzătoare şi, desigur, toate acestea depind de sănătate.

5. Au fost instruiţi 210 romi până acum, ce veţi face pentru a creşte numărul persoanelor care beneficiază de aceastăinstruire?

        ID: În cadrul acestui proiect de 5 milioane de euro avem instruiţi 210 experţi. Conform strategiei din 2001, unul dintre punctele planului de acţiune pe administraţie publică era angajarea unui rom în administraţia locală pentru a asigura acea interfaţă între comunitate şi administraţia publică locală. Au fost angajate 480 de persoane. În ultima perioadă, însă, au fost mulţi daţi afară.

6. Au fost concediaţi din cauza crizei sau vorbim aici şi de discriminare?

        ID: Și una şi alta. Acele aproximativ 500 de persoane angajate în administraţia publică locală în ultimii patru-cinci ani de zile nu şi-au mai făcut datoria de experţi, majoritatea fiind folosiţi la diverse alte munci, inclusiv la căratul mapelor şi documentelor, mai ales în perioada electorală. În momentul de faţă, cei 210 experţi formaţi trebuie să aibă verticalitate , să-şi aducă contribuţia la rezolvarea diferitelor problemelor cu care se confruntă comunitatea.

7. Aveţi însă pârghiile necesare pentru a monitoriza că persoanele instruite îşi fac treaba pentru care au fost investiţibanii europeni?

        ID: Da, pentru că au fost încheiate o serie de contracte în acest sens. ANR are posibilitatea de a monitoriza activitatea acestora. Vom fi direct răspunzători prin intermediul experţilor din prefecturi şi prin reprezentanţii ANR în teritoriu – pentru că avem şi astfel de birouri teritoriale.

8. Conform unui sondaj al Uniunii Europene, 42% din copiii romi au studii de bază, media la nivel european fiind de 97,5%. Ce programe desfăşoară ANR pentru îmbunătăţirea educaţiei acestor copii?

        ID: Revin la conceptul de program integrat. Educaţia copiilor este în strânsă legătură cu locurile de muncă ale părinţilor. Pentru că mulţi copii romi se duc la şcoală într-o îmbrăcăminte ponosită, devenind subiect de glumă pentru colegii lor. Copiii romi se duc ulterior la părinţi şi le spun că nu vor mai merge la şcoală pentru că vor râde colegii de ei. Dacă părinţii nu au locuri de muncă, nu vor putea să le ofere copiilor condiţii normale pentru a merge la şcoală.

9. Se lucrează acum la un astfel de program integrat? Și dacă nu, de ce?

        ID: Prin fonduri europene nu am putut accesa un astfel de proiect. În programarea viitoare pentru 2014-2020 este nevoie de o linie specială pentru romi tocmai pentru a putea avea acces la acest gen de proiect integrat. Programele POSDRU, POR şi PNDR nu au ca grup-ţintă romii, astfel încât nu avem posibilitatea să realizăm programul de care vă vorbeam.

10. Vă rugăm să ne daţi mai multe detalii despre cele două proiecte pe care ANR-ul le are în derulare în domeniul educaţiei.

        ID: Un proiect, care deja a intrat în al doilea an de derulare, finanţat din bani europeni, constă în acordarea de burse sociale şi de merit copiilor romi. Am avut un management defectuos înainte, care a întârziat implementarea acestui proiect. Am reuşit să scădem cheltuielile şi să creştem numărul de burse acordate. În momentul de faţă, am acordat 2 200 de astfel de burse la nivel naţional. La sfârşitul proiectului, în urma monitorizării, vom da rezultatele exacte.

        Pentru elevii romi din clasa a 7-a şi a 8-a există şi consiliere pe perioada proiectului, pentru ca aceştia să îşi continue studiile. Am avut tabere de pregătire pentru un număr de aproximativ 2 500 de elevi în vacanţa de Paşte. În aceste tabere, copiii de clasa a 7-a şi a 8-a au fost pregătiţi la principalele materii, dar le-am dat şi posibilitatea să viziteze anumite locuri, de exemplu palatul Peleş. Proiectul se derulează până la sfârşitul anului.

        Al doilea proiect pe educaţie constă în programul „After School”, derulat într-un număr mare de localităţi, şi în programul „A doua şansă”, dedicat persoanelor care au depăşit vârsta educaţională. Ele pot merge din nou la şcoală. În momentul de faţă, programul este în desfăşurare, până acum peste 1 000 de persoane având o a doua şansă la educaţie.

11. Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite a realizat un sondaj în Bulgaria, România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, sondaj conform căruia rata mortalităţii la copii este de 2-6 ori mai mare decât la nivelul populaţiei generale. Ce programe sunt derulate pe domeniul sănătăţii?

        ID: ANR a finanţat un proiect prin care am adus medici şi stagiari în diferitele comunităţi din Ilfov, pentru a da consultaţii medicale gratuite oamenilor. Anul acesta vom continua finanţarea pentru astfel de proiect şi îl vom extinde şi în alte comunităţi.
În ceea ce priveşte programele derulate de alte instituţii publice, este nevoie în continuare de Mediatorul sanitar, care este foarte important în comunităţi. Există 500 de mediatori sanitari, dar având în vedere că avem peste 200 de comunităţi compacte este nevoie de mai mulţi.

        Programul a avut un aport destul de mare în acceptul medicului de familie de către romi. Marele meu regret este că un anumit număr de mediatori sanitari au fost daţi afară datorită unei descentralizări a autorităţii publice locale. Aici am avut suportul Ministrului Sănătăţii, care a precizat prefecţilor şi primarilor într-o videoconferinţă pe care am organizat-o la Ministerul Administraţiilor şi Internelor că Mediatorul sanitar este remunerat de către Ministerul Sănătăţii, nu de către administraţia locală, astfel încât nu se justifică concedierea lor. Încercăm să intervenim şi să-i reangajăm pe acei mediatori sanitari. Multe ţări au preluat conceptul, am avut chiar un proiect cu Consiliul Europei în diferite ţări privind practica pozitivă a Mediatorului sanitar.

12. Ce faceţi pentru romi privind accesul la locuinţe?

        ID: Deşi exista un proiect din 2008, finanţat de Ministerul Dezvoltării, prin care romii puteau să intre în posesia a 300 de locuinţe, acesta a fost dat uitării. Am reactualizat acum două luni proiectul, reuşind între timp să obţinem zonele unde se vor face acestor locuinţe. În construirea lor vrem să implicăm un număr cât mai mare de etnici romi, pentru că romii ştiu să contruiască. În plus, în cadrul proiectelor de economie socială, am făcut foarte multe formări ale romilor – şi nu numai – pe diferite domenii, în funcţie de necesitatea forţei de muncă a fiecărui judeţ în parte. Nu am impus noi meseriile, am dat posibilitatea birourilor respective să meargă în teritoriu şi să vadă care este nevoia pe piaţa de muncă.

13. Cât de eficiente au fost programele derulate înainte în România? Care sunt încă piedicile care stau în calea implementării corespunzătoare a programelor finanţate din fonduri structurale?

        ID: Banii din fondurile de preaderare sau din fondurile structurale nu au ajuns în totalitate în comunitate. În momentul când am preluat această agenţie în 2009, am spus că acei bani trebuie să ajungă şi în comunitatea romă. Este foarte important ca aceste fonduri să fie accesate de către administraţia locală. Administraţia centrală trebuie să deruleze programe naţionale care vor putea duce către practici pozitive, dar pentru a rezolva concret problemele din comunitate trebuie ca implementarea proiectelor să fie realizată de către autorităţile locale.

        O altă problemă o constituie lipsa legislaţiei privind implementarea acestor proiecte. Legislaţia s-a îmbunătăţit în ultima perioadă, dar are în continuare multe lacune. Problema este că legislaţia s-a schimbat în timpul jocului, ceea ce a declanşat anumite probleme de implementare. În plus, o mare problemă o constituie capacitatea administrativă redusă, atât de gestionare a fondurilor, dar şi de implementare.

        14. În ultimii patru ani, România a contractat 36 milioane de euro din Fondul Social European. Până la finele anului următor, România trebuie să contracteze 360 milioane euro. Va reuşi România să facă acest lucru? Cum?

        ID: Din punctul meu de vedere, România nu va pierde banii, deoarece numărul de aplicanţi pentru aceste proiecte a fost foarte mare. Trebuie să avem grijă ca, atât pentru POS DRU, cât şi pentru celelalte programe, să accesăm fondurile. ANR va încerca să acceseze în continuare. Vă dau şi un exemplu: într-unul dintre programele de formare profesională am înfiinţat opt centre regionale, care trebuiau să elaboreze un număr de 80 de proiecte. Am realizat un număr de 100 de proiecte. â
        De asemenea, autorităţile de management trebuie să acorde atenţie prefinanţărilor pentru ONG-urile partenere, dar şi rambursării sau procesării la timp a rambursărilor din partea partenerilor. Noi am avut parteneri în proiectele noastre care s-au retras deoarece cheltuiseră deja suma şi, nerambursând-o, au ajuns în imposibilitatea de a mai implementa orice fel de acţiune.

15. Peter Stub Jorgensen, director în cadrul Directoratului General pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene, a precizat că aceste programe nu pot fi realizate doar pentru populaţia romă, „pentru că romii din România reprezintă doar un grup de oameni săraci şi discriminaţi printre alţi oameni discriminaţi care nu se află într-o situaţie mai bună”. Adică avem nevoie de programe orientate, specifice, implementate întâi pentru toată populaţia României, nu exclusive. Cum comentaţi această afirmaţie a domnului Jorgensen?

        ID: În ceea ce priveşte proiectele ANR, grupul ţintă este 37.000 de persoane, dintre care 25.000 sunt cetăţeni de etnie romă. Aici vreau să nuanţez faptul că de aceste proiecte nu beneficiază numai cetăţenii români de etnie romă, ci şi cetăţenii majoritari. Dar este nevoie de focusare pe problematica romilor, fapt recunoscut la nivel european. Avem nevoie la nivel naţional de aceste programe, mai ales că există voinţă politică pentru implementarea unor practici pozitive.

16. Aţi precizat într-un interviu că o mare problemă privind implementarea proiectelor o reprezintă aceea că romii nu-şi declară etnia. De ce se întâmplă acest lucru? Ce măsuri aţi luat în acest sens?

        ID: Societatea este de vină. Pe de o parte, cei care au făcut recensământul din 2002 nu i-au chestionat pe toţi romii. Eu sunt un exemplu. Sunt căsătorit cu o persoană din populaţia majoritară. Nu am fost întrebat dacă sunt de etnie romă. Eu sunt de cetăţenie română, dar naţionalitatea mea este romă. Dar şi romii au ales să nu facă acest lucru, motiv pentru care este necesară consilierea lor.         La următorul recensământ din noiembrie 2011, intenţionăm să avem în cadrul echipei de recenzori la nivel local şi cetăţeni de etnie romă, acolo unde avem comunităţi compacte de romi. Pentru ceilalţi, vom forma recenzori pentru a eficientiza formularul şi pentru a fi completat de cât mai multe persoane. Am pus la treabă un număr foarte mare de cetăţeni romi. Am avut suportul Partidei Romilor, singura organizaţie care are reprezentare în toate judeţele ţării. Prin intermediul lor avem posibilitatea informării cetăţenilor asupra beneficiului pe care îl are recunoaşterea etniei din care fac parte. Am spus-o de foarte multe ori: este una când facem politici publice pentru 535.000 de persoane şi altceva când avem în vedere un număr de 1.500.000 – 1.800.000 de persoane.