După cum ştie orice fan Sherlock Holmes, Hercule Poirot şi Lisbeth Salander, este nevoie de o muncă grea de detectiv pentru a rezolva un caz de crimă. Anul acesta, în cea de-a şasea Noapte a cercetătorilor din UE, care are loc în peste 320 de oraşe europene la 23 septembrie, detectivii potenţiali vor avea ocazia să colaboreze cu oameni de ştiinţă criminalişti la Cracovia (Polonia) la rezolvarea unei enigme de tipul „Cine-i criminalul” cu ajutorul testului ADN şi profilării psihologice. Printre alte puncte de atracţie anul acesta se numără o prezentare susţinută la Nicosia (Cipru) de oamenii de ştiinţă care vor demonstra în ce fel capacitatea Omului păianjen de a se căţăra pe ziduri verticale poate fi obţinută în lumea reală cu ajutorul „nanomaterialelor” obţinute prin tehnologia particulelor.

        Între timp, la Roma, vizitatorii Planetariului vor avea ocazia să învârtă mici tornade pentru a înţelege cum apar astfel de fenomene naturale. Sute de cercetători din diferite discipline ştiinţifice îşi vor prezenta activitatea publicului şi vor ilustra importanţa cercetării şi a inovării în viaţa noastră de zi cu zi. Noaptea cercetătorilor este finanţată de UE prin Acţiunile Marie Curie, care promovează mobilitatea, formarea profesională şi dezvoltarea carierei pentru cercetători. Iniţiativa a atras 600 000 de vizitatori la evenimentele organizate anul trecut.

        „Noaptea cercetătorilor oferă oamenilor de ştiinţă şansa de a intra în legătură cu publicul, iar publicului şansa de a descoperi universul ştiinţei. În cursul acestei unice seri, oricine poate fi om de ştiinţă. Nu mă pot gândi la o cale mai bună de a-i interesa pe tineri cu privire la ştiinţă şi posibilitatea unei cariere în cercetare”, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

        În multe cazuri, vizitatorii evenimentelor din cadrul Nopţii cercetătorilor vor avea şansa de a descoperi instalaţii de cercetare care nu sunt de obicei deschise publicului, inclusiv laboratoare şi centre de cercetare, de a utiliza cele mai noi tehnologii şi instrumente sub îndrumarea oamenilor de ştiinţă, de a participa la experimente, concursuri şi jocuri cu întrebări şi răspunsuri, precum şi de a urmări demonstraţii şi simulări.

        Sute de evenimente au loc în toată Europa. Gasiti mai multe puncte de atracţie sau un eveniment în apropierea dumneavoastră aici.

        Valoarea adăugată pe care o aduc societăţii şi economiei cercetarea şi inovarea este de mult timp recunoscută de UE, care investeşte peste 50 de miliarde EUR pentru cercetare în perioada 2007-2013. Comisia a propus recent să se aloce 80 de miliarde EUR pentru proiecte de cercetare în perioada 2014-2020 pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea Europei.

Context

Ce este Noaptea cercetătorilor?

        Noaptea cercetătorilor este una dintre cele mai populare iniţiative ale UE care vizează publicul larg – în special familiile, tinerii şi pe cei care ar putea să nu se considere fani ai ştiinţei. Ideea este de a experimenta ştiinţa într-un mod amuzant. Începând din 2005, UE a investit 16,5 milioane EUR în sprijinul Nopţii cercetătorilor. Evenimentele au atras 1,5 milioane de vizitatori în vârstă de peste 5 ani şi au ajuns la şi mai multe milioane de oameni prin campanii de informare. UE a contribuit cu 4 milioane EUR pentru Noaptea cercetătorilor 2010, care a adus 600 000 de persoane la evenimente legate de ştiinţă, şi va oferi o sumă similară în acest an.

Ce legătură are cu cercetarea?

        Între 2007 şi 2013, UE cheltuie peste 50 de miliarde EUR pentru cercetare prin intermediul Celui de-al şaptelea program cadru de cercetare (PC7). Din aceştia, 4,7 miliarde EUR se dedică Acţiunilor Marie Curie şi 309 milioane EUR Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie. În 2012, Uniunea Europeană va aloca 7 miliarde EUR în sprijinul cercetării. În cadrul strategiei Europa 2020, statele membre şi-au luat angajamentul de a cheltui 3 % din PIB pentru cercetare până în 2020 (1 % din finanţare publică şi 2 % din investiţii în afaceri). Va fi nevoie şi de alte suplimentări pentru ca UE să-şi îndeplinească acest obiectiv, care ar crea până la 3,7 milioane de locuri de muncă şi un PIB anual suplimentar de aproape 800 de miliarde EUR.

        Cât de mult va cheltui Europa pentru cercetare în următorii ani? Ca parte a strategiei Europa 2020 pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, Europa va continua să investească mai mult în cercetare. Pentru următoarea perioadă de cheltuieli (2014-2020), Comisia propune o creştere de 46 % a fondurilor până la 80 de miliarde EUR, faţă de 55 de miliarde EUR pentru 2007-13.
Conform acestei propuneri, ponderea cercetării şi inovării în bugetul UE ar creşte la aproximativ 8,5 %, comparativ cu 6,7 % în 2013. Mai târziu în cursul acestui an, Comisia Europeană va prezenta propuneri mai detaliate pentru noul său program de cercetare şi inovare „Orizont 2020” care va include Acţiunile Marie Curie şi Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie.

Puncte de atracţie pentru fiecare oraş

Londra (Regatul Unit)

        La Muzeul de istorie naturală va avea loc o crimă fictivă. Cercetătorii şi publicul care participă la eveniment vor aduna probe la locul crimei şi vor participa la o activitate de cercetare similară cu cea desfăşurată de oamenii de ştiinţă criminalişti în munca lor de zi cu zi. Amprentele şi alte tehnici de identificare vor ajuta la rezolvarea cazului.

Roma (Italia)

        O maşină cilindrică înaltă de doi metri, special construită pentru Noaptea cercetătorilor, va permite vizitatorilor Planetariului să genereze mici tornade şi să înţeleagă modul în care se formează acestea şi alte fenomene naturale. De asemenea, se vor prezenta analize ADN similare celor efectuate în cadrul anchetelor de poliţie reale.

Brest (Franţa)

        Acvariul de la Brest va găzdui o anchetă de poliţie cu privire la presupusa răpire a unui animal. Vizitatorii vor ajuta biroul de investigaţie ştiinţifică să dezlege misterul. Ei vor lucra cu elemente de probă şi vor fi în măsură să utilizeze echipamente sofisticate de cercetare. 80 de cercetători vor participa la eveniment.

Hamburg (Germania)

        La Hamburg, Noaptea cercetătorilor va face apel la acţiune împotriva schimbărilor climatice. Lângă primărie se va instala un pavilion din lemn reciclat şi, cu ajutorul unor efecte audiovizuale impresionante, oamenii de ştiinţă vor prezenta scenarii futuriste bazate pe cele mai recente date privind schimbările climatice.

Cracovia (Polonia)

        Fanii enigmelor de tipul „Cine-i criminalul” vor avea ocazia de a deveni detectivi întreprinzători. Oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului de Cercetări Criminalistice vor demonstra identificarea prin amprente digitale, testarea ADN şi analizele legate de răni şi deteriorarea oaselor cauzate de arme de foc. Ceea ce pare la prima vedere o sinucidere, se va dovedi a fi o crimă!

Bruxelles (Belgia)

        Vizitatorii Muzeului de Arte Frumoase vor putea să se bucure de filmele lor ştiinţifico-fantastice preferate pe un ecran tridimensional. Admiratorii lui Gauguin vor putea şi ei să contemple Portretul Suzannei Bambridge şi să înţeleagă, graţie celor mai noi tehnici imagistice digitale, modul în care experţii restaurează opere de artă.

Nicosia (Cipru)

        Cercetătorii vor explica baza ştiinţifică a felului în care Omul păianjen sfidează gravitaţia, precum şi a puterilor altor super-eroi populari.

Pagini Utile

• Mai multe informaţii se găsesc pe site-ul internet Marie Curie şi pe Portalul participanţilor:

http://ec.europa.eu/mariecurieactions
http://ec.europa.eu/research/participants/portal

• Persoane de contact:

Dennis Abbott (+32 2 295 92 58)
Dina Avraam (+32 2 295 96 67)