Un nou raport publicat astăzi de Comisia Europeană scoate în evidenţă rolul general pozitiv pe care îl joacă lucrătorii mobili din Bulgaria şi România (UE-2) în economiile ţărilor de destinaţie. Aceşti lucrători contribuie la îmbogăţirea gamei de competenţe şi ocupă, în acelaşi timp, sectoare şi posturi în care forţa de muncă este deficitară, precum în construcţii şi în sectorul casnic şi în cel al serviciilor de alimentaţie.

          Estimările arată, de asemenea, un impact pozitiv al liberei circulaţii a lucrătorilor români şi bulgari asupra PIB-ului UE pe termen lung, cu o creştere de aproximativ 0,3 % pentru ţările UE-27 (0,4 % pentru ţările UE-15). Studiile arată, de asemenea, că nu s-a produs un impact semnificativ asupra şomajului sau a salariilor lucrătorilor localnici din ţările de destinaţie: în UE-15, studiile arată că salariile sunt, în medie, doar cu 0,28 % mai mici decât ar fi fost fără mobilitatea lucrătorilor din ţările UE-2. Raportul scoate în evidenţă, de asemenea, faptul că nu există dovezi ale utilizării disproporţionate a prestaţiilor sociale de către cetăţenii UE mobili în interiorul UE şi că impactul fluxurilor recente asupra finanţelor publice naţionale este neglijabil sau pozitiv. 

         Vorbind jurnaliştilor în contextul unei conferinţe, la Viena, László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a subliniat impactul pozitiv al mobilităţii spunând că „deplasarea între ţări oferă oportunităţi reale şi beneficii economice atât pentru ţările de destinaţie, cât şi pentru întreaga UE. Observăm că mobilitatea geografică depinde foarte mult de tendinţele economice şi de existenţa locurilor de muncă”. El şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa puternică de a vedea eliminate toate restricţiile de pe pieţele forţei de muncă şi a adăugat: „Restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor în Europa nu este o soluţie la şomajul ridicat. Ceea ce trebuie să facem este să ne concentrăm cu seriozitate eforturile asupra creării de noi posibilităţi de locuri de muncă.”  

         Este posibil ca mobilitatea ulterioară extinderii să fi adus unele costuri economice şi sociale ţărilor de destinaţie, precum şi ţărilor de origine care pierd capacitate productivă. Cu toate acestea, Comisia crede că, în timp ce o parte a acestor costuri s-ar putea reduce temporar prin restricţionarea mobilităţii forţei de muncă, pe termen lung, dezechilibrele pieţei forţei de muncă trebuie să fie rezolvate prin politici specifice. S-a dovedit că măsurile tranzitorii au avut un efect limitat asupra distribuţiei mobilităţii UE şi că fluxurile sunt influenţate mai mult de factori precum cererea de locuri de muncă sau competenţele lingvistice. Experienţa extinderii din 2004 a arătat şi ea că restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor poate avea efecte negative, precum o pondere mai mare a muncii nedeclarate.

         Principalele destinaţii pentru lucrătorii mobili din Bulgaria şi România au fost Italia şi Spania şi datele sugerează că, la sfârşitul anului 2010, un număr dublu de bulgari şi români (2,9 milioane) îşi aveau reşedinţa în UE-25, faţă de 2006. În acelaşi timp, în termeni relativi, cetăţenii din ţările UE-2 care îşi au reşedinţa într-un stat membru al UE-25 reprezintă doar 0,6 % din totalul populaţiei UE-25. Procentele cele mai ridicate se înregistrează în Cipru (4,1 %), Spania (2,2 %) şi Italia (1,8 %). În plus, rata de ocupare a forţei de muncă în UE-2 (63 %) este apropiată de cea a UE-25 (65 %). Cu toate acestea, de la începutul declinului economic, cetăţenii din ţările UE-2 nou veniţi se confruntă cu dificultăţi în găsirea unui loc de muncă: aproximativ 16 % nu munceau în 2010, în comparaţie cu 9 % în 2007. Este clar că lucrătorii mobili care au plecat recent din ţările UE-2 au jucat un rol foarte mic în criza pieţei forţei de muncă, o consecinţă directă a crizei financiare şi economice, precum şi a problemelor structurale ale pieţei forţei de muncă. Raportul Comisiei va folosi drept bază pentru o reexaminare realizată de Consiliu a modului în care funcţionează în practică măsurile tranzitorii legate de libera circulaţie a lucrătorilor bulgari şi români. 

Context

         Actul de aderare din 2005 permite ţărilor UE-25 să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din Bulgaria şi România pe pieţele lor ale forţei de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape: Primii 2 ani: legislaţia naţională a celorlalte state membre reglementează accesul lucrătorilor din Bulgaria şi România pe pieţele lor de forţă de muncă. Următorii 3 ani: statele membre pot extinde măsurile naţionale, cu condiţia notificării Comisiei înainte de finalul primei etape, altfel se aplică legislaţia UE care garantează libera circulaţie a lucrătorilor. Ultimii 2 ani: un stat membru care menţine măsurile naţionale la sfârşitul celei de-a doua etape poate, în eventualitatea unor perturbări grave ale pieţei forţei de muncă de pe teritoriul său sau al pericolului unor astfel de perturbări şi sub rezerva notificării Comisiei în acest sens, să continue să aplice măsurile respective până la sfârşitul perioadei de şapte ani care urmează datei aderării. În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau ameninţarea acestora. Etapa actuală, a doua, a măsurilor tranzitorii, se va încheia în decembrie 2011. În prezent, zece state membre (BE, DE, IRL, FR, IT, MT, NL, AT, LU, UK) restricţionează accesul lucrătorilor din Bulgaria şi România. Acestea pot păstra restricţiile după 31 decembrie 2011 numai dacă notifică până la 31 decembrie 2011 Comisiei o perturbare gravă a pieţei forţei de muncă (sau ameninţarea acesteia). Lucrătorii români sunt supuşi şi restricţiilor de acces pe piaţa forţei de muncă din Spania după ce Comisia Europeană a aprobat cererea Spaniei de a restricţiona accesul la piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piaţa forţei de muncă. (IP/11/960).
Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. 

Pagini Utile
Link către raportul CE privind funcţionarea măsurilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor din Bulgaria şi România: http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=7204&langId=en

Pentru mai multe informaţii:
http://ec.europa.eu/free-movement-of-workers
A se vedea, de asemenea:  MEMO/11/773
Persoane de contact:
Cristina Arigho (+32 2 298 53 99)
Maria Javorova (+32 2 299 89 03)