Controlul ajutoarelor de stat (care sunt definite la articolul 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) reprezintă un instrument important pentru garantarea funcţionării pieţei interne. Responsabilitatea de ansamblu în materie de control al ajutoarelor de stat revine Comisiei. Statele membre au obligaţia ca mai întâi să notifice Comisiei măsurile de ajutor de stat pe care intenţionează să le pună în aplicare şi să nu acorde ajutoarele de stat până ce nu obţin aprobarea Comisiei. Această procedură are drept scop garantarea compatibilităţii cu piaţa internă a ajutoarelor de stat acordate de statele membre.

        Raportul special al Curţii de Conturi Europene examinează dacă procedurile implementate de Comisie permit gestionarea eficace a controlului ajutoarelor de stat. Mai exact, raportul a abordat următoarele trei aspecte: dacă sistemul existent de notificări, de investigaţii din proprie iniţiativă şi de plângeri asigură tratarea de către Comisie a tuturor cazurilor relevante legate de ajutoarele de stat; dacă serviciile Comisiei dispun de structuri şi de proceduri adecvate de gestionare, care să permită tratarea eficace a cazurilor privind ajutoarele de stat, cu respectarea termenelor aplicabile; şi dacă serviciile Comisiei monitorizează impactul pe care îl au activităţile lor de control al ajutoarelor de stat.

        Auditul s-a axat pe organizarea existentă la nivelul Comisiei şi pe procesele decizionale şi de monitorizare din cadrul acesteia, pentru perioada 2008-2010. Auditul nu a inclus însă şi evaluarea măsurii în care deciziile luate de Comisie au avut sau nu un caracter corespunzător. Sfera auditului a cuprins domeniile pentru care controlul ajutoarelor de stat ţine de competenţa Direcţiei Generale Concurenţă din cadrul Comisiei – respectiv, toate sectoarele economice cu excepţia agriculturii şi a pescuitului.

Curtea a constatat următoarele:

1. Comisia a depus eforturi pentru a se asigura că sunt tratate toate cazurile relevante legate de ajutoarele de stat, însă sistemele sale nu sunt în măsură să garanteze detectarea tuturor ajutoarelor;
2. procedurile pentru notificarea ajutoarelor de stat au o durată ridicată;
3. soluţionarea plângerilor continuă să se deruleze lent, iar procedura în cauză nu este transparentă;
4. Comisia nu evaluează în mod cuprinzător impactul activităţilor sale de control al ajutoarelor de stat;
5. în domeniul ajutoarelor de stat, Comisia a reacţionat în mod prompt la criza financiară.

• Curtea de Conturi formulează o serie de recomandări în vederea îmbunătăţirii procedurilor Comisiei şi a creşterii eficacităţii demersului de gestionare desfăşurat de aceasta: să reexamineze modul în care sunt alocate resursele aferente activităţilor de control al ajutoarelor de stat; să sporească transparenţa procedurilor de tratare a dosarelor; să scurteze durata procedurilor; să implementeze un sistem mai performant pentru înregistrarea timpului de lucru şi pentru informaţiile de gestiune; şi să evalueze în mod regulat impactul ex post al controlului ajutoarelor de stat.