Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Pentru a marca începutul Anului european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii dintre generaţii 2012, Comisia a prezentat astăzi un nou sondaj Eurobarometru care arată că 71 % dintre europeni sunt conştienţi că populaţia Europei este în curs de îmbătrânire, dar numai 42 % sunt îngrijoraţi de această evoluţie. Acest rezultat contrastează puternic cu percepţiile responsabililor politici, care privesc îmbătrânirea populaţiei drept o problemă majoră.
Pentru cei mai mulţi dintre cetăţeni, persoanele cu vârsta de 55 de ani sau mai mult joacă un rol major în domenii cheie ale societăţii. Peste 60 % cred ca ar trebui sa ni se permită să continuăm să lucrăm după vârsta de pensionare şi o treime afirmă că le-ar plăcea să lucreze mai mult. În mod surprinzător, persoanele aproape de vârsta de pensionare sunt mai susceptibile să împărtăşească această opinie decât tânăra generaţie.
László Andor, comisar pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a declarat cu prilejul prezentării sondajului: „Sondajul Eurobarometru publicat astăzi arată că oamenii sunt gata să rămână activi pe măsură ce înaintează în vârstă. Sunt convins că Anul european va acţiona ca un catalizator pentru a mobiliza cetăţenii, părţile interesate şi factorii de decizie să acţioneze pentru promovarea îmbătrânirii active şi pentru abordarea în mod pozitiv a problemelor îmbătrânirii."
Sondajul Eurobarometru acoperă cinci domenii: percepţia generală a vârstei şi a persoanelor în vârstă; persoanele în vârstă la locul de muncă; pensionarea şi pensiile; munca voluntară şi sprijinul pentru persoanele în vârstă şi un mediu favorabil persoanelor în vârstă.
Sondajul arată că definiţiile referitoare la „tânăr” şi „bătrân” diferă semnificativ de la o ţară la alta. În Malta, Portugalia şi Suedia, persoanele sub 37 de ani sunt considerate tinere, în timp ce în Cipru şi Grecia persoanele sunt considerate tinere până la 50 de ani. În medie, europenii cred că începem să fim consideraţi bătrâni puţin înainte de 64 de ani şi nu mai suntem consideraţi tineri de la vârsta de 41,8 ani. De asemenea, percepţiile variază în funcţie de vârstă şi gen – femeile cred că bătrâneţea începe puţin mai târziu decât bărbaţii (65,0 ani faţă de 62,7 ani).
În ceea ce priveşte deţinerea unui loc de muncă, numai unul din trei europeni este de acord cu ideea că vârsta oficială de pensionare va trebui să fie mărită până în 2030, chiar dacă aceasta este în prezent o prioritate politică evidentă în multe state membre. Cu toate acestea, există o puternică susţinere (61 %) pentru ideea că oamenii ar trebui să fie lăsaţi să continue să lucreze după ce au ajuns la vârsta oficială de pensionare. 53 % resping ideea unei vârste obligatorii de pensionare, însă există diferenţe enorme între statele membre.
Cu toate că vârsta tipică de pensionare este de 65 de ani, vârsta medie de ieşire de pe piaţa forţei de muncă în 2009 a fost aproximativ 61,5 ani. 42 % dintre europeni cred că vor fi capabili să îşi desfăşoare activitatea curentă după 65 de ani, în timp ce 17 % se aşteaptă să nu poată să continue la locul de muncă actual până la 60 de ani. O treime dintre europeni afirmă că ar dori să continue să lucreze după ce ajung la vârsta pensionării, iar ideea combinării unei activităţi cu timp parţial cu o pensie parţială este mai atractivă decât ieşirea completă la pensie pentru aproape două treimi dintre europeni.
Îmbătrânirea activă nu priveşte doar ocuparea forţei de muncă. Aproximativ un sfert dintre europeni (inclusiv cei în vârstă de peste 55 de ani) spun că sunt angajaţi în activităţi voluntare. În ţări în care voluntariatul reprezintă mai puţin o tradiţie, un procent mai mare de persoane spun că au ajutat sau au oferit sprijin altor persoane din afara propriei gospodării. 36 % dintre europenii cu vârste de peste 55 de ani au oferit un astfel de sprijin. 15 % din respondenţii de peste 55 de ani au grijă de un membru al familiei mai vârstnic şi 42 % au făcut aceasta în trecut.
Context
Anul european al îmbătrânirii active şi solidarităţii între generaţii 2012 urmăreşte să sensibilizeze opinia publică în privinţa contribuţiei persoanelor în vârstă în societate şi să promoveze măsuri care să creeze oportunităţi mai bune pentru ca persoanele în vârstă să rămână active.
Anul european 2012 cuprinde trei dimensiuni ale îmbătrânirii active:
Anul European urmăreşte să încurajeze toţi factorii de decizie şi părţile interesate să îşi fixeze angajamente specifice legate de îmbătrânirea activă şi să ia măsuri pentru a atinge aceste obiective. Angajamentele pot fi făcute publice pe site-ul internet al anului european. Se vor organiza acţiuni de comunicare cu publicul larg, cu părţi interesate, factori de decizie şi jurnalişti la nivel naţional şi la nivel european.
Persoană de contact :
Cristina Arigho (+32 2 298 53 99)
Informaţii comparative privind statele membre ale UE în MEMO/12/10
Comunicatul de presă Eurostat
Site-ul internet al Anului european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii
Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă
Broşură Eurostat - Îmbătrânirea activă şi solidaritatea între generaţii – un portret statistic al Uniunii Europene 2012
Cum să promovăm îmbătrânirea activă în Europa - UE în sprijinul actorilor locali şi regionali
2012, Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii