Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Comisia Europeană a adoptat o strategie vizând tranziţia economiei europene către o utilizare mai importantă şi mai durabilă a resurselor regenerabile. Dat fiind că populaţia mondială se va apropia de 9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele naturale sunt finite, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile pentru alimente şi hrană pentru animale sigură şi sănătoasă, precum şi pentru materiale, energie şi alte produse. Strategia şi planul de acţiune al Comisiei intitulat „Inovarea în scopul creşterii durabile: o bioeconomie pentru Europa” defineşte o abordare coerentă, intersectorială şi interdisciplinară a problemei. Obiectivul este de a avea o economie mai inovatoare, cu emisii reduse, care reconciliază cererile privind agricultura şi pescuitul durabil, siguranţa alimentară şi utilizarea durabilă a resurselor biologice în scopuri industriale, asigurând în acelaşi timp protecţia mediului şi a biodiversităţii. Prin urmare, planul se concentrează asupra a trei aspecte esenţiale: dezvoltarea de noi tehnologii şi procese destinate bioeconomiei; dezvoltarea pieţelor şi a competitivităţii în sectoarele bioeconomiei; şi impulsionarea factorilor de decizie şi a părţilor interesate în direcţia unei colaborări mai strânse.
„Europa trebuie să realizeze tranziţia către o economie post-petrolieră. O mai mare utilizare a resurselor regenerabile nu mai este doar o opţiune, ci o necesitate. Trebuie să impulsionăm tranziţia de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluţii ecologice, având ca motor cercetarea şi inovarea. Această tranziţie este benefică pentru mediul nostru înconjurător, pentru securitatea noastră alimentară şi energetică, precum şi pentru competitivitatea Europei în viitor”, a declarat comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn. ermenul „bioeconomie” înseamnă o economie care foloseşte resurse biologice din sol şi mare, precum şi deşeuri, ca materii prime pentru alimente, pentru hrana pentru animale şi pentru producţia industrială şi energetică. De asemenea, include şi utilizarea proceselor ecologice pentru sectoare industriale durabile. De exemplu, biodeşeurile au un potenţial considerabil ca alternativă la îngrăşămintele chimice sau pentru conversia în bioenergie şi pot contribui la realizarea a 2 % din obiectivul UE privind energia din surse regenerabile.
Bioeconomia UE are deja o cifră de afaceri de aproximativ 2 000 de miliarde EUR şi oferă locuri de muncă pentru peste 22 de milioane de oameni, ceea ce reprezintă 9 % din totalul forţei de muncă ocupate din UE. Ea include sectoare precum agricultura, silvicultura, pescuitul, producţia de alimente şi de hârtie şi pastă de hârtie, precum şi o parte a industriei chimice, biotehnologice şi energetice. Se estimează că fiecare euro investit în cercetarea şi inovarea finanţată de UE pentru bioeconomie va genera 10 EUR de valoare adăugată în sectoarele bioeconomiei până în 2025.
Context
Strategia prezintă trei piloni principali:
1) Investiţia în cercetare, inovare şi competenţe pentru bioeconomie. Aceasta ar trebui să includă finanţare UE, finanţare naţională, investiţii private şi sporirea sinergiilor cu alte iniţiative politice.
2) Dezvoltarea pieţelor şi a competitivităţii în sectoarele bioeconomiei printr-o intensificare durabilă a producţiei primare, prin conversia fluxurilor de deşeuri în produse cu valoare adăugată, precum şi prin mecanisme de învăţare reciprocă pentru ameliorarea producţiei şi a utilizării eficiente a resurselor. Ca exemplu, eliminarea deşeurilor alimentare reprezintă pentru contribuabilul european un cost de 55-90 EUR pe tonă şi produce 170 de milioane de tone de CO2. Aceste deşeuri ar putea fi transformate în bioenergie sau în alte produse ecologice, creând locuri de muncă şi creştere economică.
3) Consolidarea coordonării la nivelul politicilor şi implicarea părţilor interesate, prin crearea unui Grup pentru bioeconomie, a unui Observator bioeconomic şi prin organizarea în mod regulat a unor conferinţe ale părţilor interesate.
Strategia caută să realizeze sinergii şi complementarităţi cu alte domenii de politică, instrumente şi surse de finanţare având aceleaşi obiective, pe care le abordează în mod similar, precum fondurile de coeziune, politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului (PCP), politica maritimă integrată (PMI) şi politicile în domeniul mediului, industrial, al ocupării forţei de muncă, al energiei şi al sănătăţii. Pregătirea strategiei a fost condusă de comisarul Geoghegan-Quinn, cu sprijinul a patru alţi comisari: vicepreşedintele Tajani şi comisarii Cioloş, Damanaki şi Potočnik. Având în centru cercetarea şi inovarea, strategia va fi prezentată pentru prima dată statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Competitivitate din 21 februarie 2012.
Unele state membre ale UE, printre care Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda şi Ţările de Jos au pus deja în aplicare strategii privind bioeconomia. La nivel internaţional, Canada, China, Africa de Sud şi SUA au sau planifică propriile strategii ambiţioase în acest sens.
Propunerea Comisiei este una dintre propunerile operaţionale în temeiul iniţiativelor emblematice „O Uniune a inovării” şi „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” din cadrul strategiei UE 2020. Necesitatea de a creşte nivelul finanţării publice pentru cercetarea şi inovarea în domeniul bioeconomiei a fost recunoscută în cadrul viitorului program de cercetare al Comisiei intitulat „Orizont 2020”: s-a propus acordarea a 4,7 miliarde EUR pentru provocarea „Securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină şi maritimă şi bioeconomia”, cu finanţare complementară în alte domenii ale Orizont 2020. Persoane de contact:
Michael Jennings +32 2 29 63388
http://ec.europa.eu/innovation-union
http://ec.europa.eu/resource-efficient-europe/index_ro.htm