În octombrie 2011, Comisia a înaintat Parlamentului European şi Consiliului propunerile sale legislative vizând reforma politicii agricole comune (PAC) urmând să fie aplicată începând cu 2014. Curtea de Conturi Europeană a examinat principalele patru proiecte de regulamente prezentate de Comisie şi îşi publică avizul cu privire la aceste texte de lege (Avizul nr. 1/2012).

        Curtea recunoaşte eforturile depuse de Comisie pentru a simplifica dispoziţiile PAC şi pentru a da curs mai multor observaţii formulate de Parlament, de Consiliu şi de Curte, însă consideră că această politică are în continuare un cadru legislativ prea complex. De exemplu, în ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, există şase paliere distincte de reglementare. În ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, Curtea consideră că, în pofida reorganizării propuse, această politică va continua să fie dificil de administrat de către agenţiile de plăţi şi de către beneficiari, din cauza complexităţii sale.

        Deşi se afirmă că politica se axează pe rezultate, ea rămâne totuşi, în esenţă, axată pe cheltuieli şi pe controlul acestora, ceea ce înseamnă că este orientată mai curând către aspectele de conformitate decât către cele de performanţă. Trebuie menţionat, în special, faptul că obiectivele concrete ale plăţilor directe efectuate către fermieri nu sunt precizate în articolele regulamentului aplicabil, după cum nu sunt precizate nici rezultatele scontate ale acestor dispoziţii şi nici tipurile de indicatori care trebuie utilizaţi pentru măsurarea acestor rezultate. Referitor la domeniul dezvoltării rurale, Curtea a subliniat importanţa de a se formula obiective concrete specifice pentru măsurile propuse şi de a se garanta că sprijinul este direcţionat către zonele rurale care au cea mai mare nevoie de ajutor. De asemenea, obiectivele şi rezultatele scontate (atât rezultatele cantitative, cât şi cele calitative) pentru implementarea obligaţiilor de ecocondiţionalitate şi a componentei de „ecologizare” a plăţilor directe nu au fost nici acestea precizate corespunzător. Precizarea acestor obiective ar contribui la concentrarea acţiunilor din cadrul acestei politici pe obţinerea rezultatelor vizate.

        Curtea a luat notă de intenţia Comisiei de a direcţiona plăţile PAC către „fermierii activi” şi de a asigura o repartizare mai echilibrată a plăţilor directe între diferiţii beneficiari. Curtea consideră însă, totodată, că există în continuare riscul de a fi efectuate plăţi către beneficiari care nu desfăşoară nicio activitate agricolă. În plus, Curtea remarcă faptul că efectul de redistribuire în urma reducerii cuantumului ajutorului dacă acesta depăşeşte anumite niveluri („plafonarea”) va fi unul limitat.

         De asemenea, Curtea consideră că este discutabil dacă unele dintre măsurile propuse pot să fie implementate în mod eficace fără ca organismelor de management naţionale şi fermierilor să li se impună o sarcină administrativă excesivă. Ca posibilă soluţie pentru depăşirea acestei probleme, Curtea propune să se adopte o definiţie simplă şi generală a „fermierului activ” şi să se atribuie Comisiei sarcina de a gestiona punerea în aplicare a legislaţiei care va rezulta în aşa fel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de nivel general formulate în tratat : creşterea productivităţii agricole şi sporirea veniturilor individuale ale lucrătorilor din agricultură.

        Curtea remarcă faptul că, potrivit estimărilor Comisiei, reforma propusă va conduce, probabil, la o creştere de 15 % a costurilor care vor fi suportate de statele membre pentru gestionarea schemelor de plăţi directe. În acest context, Curtea constată că nu sunt disponibile informaţii cu privire la măsura în care aceste costuri suplimentare vor fi eventual contrabalansate de o creştere a eficienţei procesului de gestionare sau a eficienţei acestei politici.

        În opinia Curţii, având în vedere că responsabilitatea finală în materie de execuţie a bugetului revine Comisiei, aceasta ar trebui ca, la începutul noii perioade financiare, să reexamineze funcţionarea sistemelor de gestionare şi de control ale statelor membre. O astfel de supraveghere ar permite combaterea riscului ca eventualele deficienţe să fie detectate abia în cadrul controalelor ulterioare (situaţie care ar putea conduce la corecţii financiare).

        Proiectul de regulament prevede disponibilitatea de drepturi la plată pentru noii fermieri (în special pentru tinerii fermieri care îşi încep activitatea agricolă) în anul 2014. În ceea ce priveşte anii ulteriori anului 2014, Curtea îşi exprimă însă îngrijorarea referitor la faptul că această disponibilitate nu ar mai urma să fie garantată. În plus, Curtea semnalează că cerinţa ca fermierii care solicită drepturi la plată în 2014 trebuie să fi activat drepturi la plată în anul 2011 (sau să fi solicitat sprijin în cadrul SAPS) este de natură să creeze noi obstacole în calea intrării pe piaţă a noilor fermieri. Curtea consideră că ar trebui să se prevadă suficiente mecanisme de protecţie care să combată riscul acestor obstacole.

        Curtea consideră că dispoziţiile propuse cu privire la „retrageri”, la „recuperări" şi la „excluderea" de plăţi în statele membre sunt de natură să genereze confuzie, atât din cauza modului în care au fost formulate, cât şi din cauza domeniului lor de aplicare. Curtea a concluzionat că aceste dispoziţii ar trebui să fie simplificate, prin asigurarea unei terminologii bine definite, care să fie utilizată în mod consecvent, şi prin implementarea fermă a principiului conform căruia neregulile trebuie să antreneze reducerea ajutorului şi să fie incluse în informaţiile statistice relevante furnizate de statele membre şi de Comisie.

        Nu în cele din urmă, Curtea doreşte să sublinieze că eficacitatea reformei va depinde şi de claritatea „regulamentelor de punere în aplicare” pe care Comisia urmează să le prezinte. De asemenea, ea va depinde şi de rapiditatea cu care agenţiile de plăţi îşi vor adapta procedurile şi sistemele, pentru acest demers fiind necesare, probabil, între 12 şi 24 de luni de la adoptarea de către Comisie a dispoziţiilor de punere în aplicare.

        La sfârşitul lunii aprilie, domnul Michel Cretin, membru al Curţii de Conturi Europene, va prezenta în faţa Parlamentului European avizul Curţii referitor la propunerile legislative ale Comisiei privind reforma PAC.