Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
La trei ani după ce Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic, impactul ei este din ce în ce mai evident. Carta este pe cale să devină un punct de referință nu numai pentru instituțiile UE atunci când elaborează legislația, ci și pentru instanțele europene și naționale, transformând drepturile fundamentale într-o realitate pentru cetățenii europeni. Acestea sunt constatările celui de al treilea raport anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, care acoperă anul 2012 și ilustrează, cu o gamă largă de cauze legate de drepturile fundamentale, faptul că UE continuă să edifice un sistem mai coerent pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor. Raportul este însoțit de un nou raport privind progresele înregistrate în 2012 în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați și coincide cu o serie de noi măsuri menite să consolideze drepturile cetățenilor, prezentate de Comisie în raportul său din 2013 privind cetățenia Uniunii Europene (a se vedea IP/13/410 și MEMO/13/409).
Drepturile fundamentale reprezintă temelia care stă la baza Uniunii Europene: ele trebuie protejate și consolidate în permanență; asta așteaptă cetățenii din partea noastră”, a afirmat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie. „Comisia este hotărâtă să dea exemplu, de aceea am luat măsuri pentru a pune în aplicare drepturile fundamentale în orice domeniu care ține de competența UE, de la asigurarea protecției datelor cu caracter personal până la promovarea egalității de gen și garantarea dreptului la un proces echitabil. Carta drepturilor fundamentale a UE nu este un simplu document, ci devine o realitate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai Europei. Acest lucru se datorește și instanțelor naționale, care, din ce în ce mai mult, dau viață Cartei.” aportul oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care drepturile fundamentale au fost puse în aplicare în UE pe parcursul anului trecut. Acesta subliniază, de exemplu, modul în care drepturile consacrate în Cartă sunt luate în considerare cu multă atenție de către instituțiile UE atunci când acestea propun și adoptă texte legislative UE, în timp ce statele membre sunt obligate să aplice Carta doar în cazurile în care acestea pun în aplicare politicile și legislația UE. Raportul este structurat în șase capitole, care corespund celor șase titluri ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea, Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cetățenilor și Justiția (a se vedea MEMO IP/13/411 pentru mai multe detalii).
Raportul arată că aspectele care țin de drepturile fundamentale invocate cel mai frecvent de către cetățeni în corespondența acestora cu Comisia au fost libera circulație și libertatea de ședere (18 % din toate scrisorile legate de drepturile fundamentale adresate Comisiei), funcționarea sistemelor naționale de justiție (15 %), accesul la justiție (12,5 %), libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă (7,5 %), integrarea persoanelor cu dizabilități (4,5 %) și protecția datelor cu caracter personal (4 %) (a se vedea anexa pentru defalcarea detaliată).
Două modalități de a transforma Carta într-o realitate
1. Măsurile luate de Comisie pentru a promova Carta
În cazurile în care UE are competența de a acționa, Comisia poate propune legislație UEcare să asigure efecte concrete ale drepturilor și principiilor înscrise în Cartă.
Exemple de propuneri prezentate de Comisie în cursul anului 2012:
În calitate de gardian al tratatelor, Comisia este hotărâtă să intervină în cazul în care este necesar pentru a se asigura că statele membre pun în aplicare legislația UE în mod eficace, respectând, în același timp, Carta.
Exemple de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2012:
O mai mare sensibilizare a opiniei publice cu privire la Cartă
În cursul anului 2012, Comisia a primit peste 4 000 de scrisori, petiții și întrebări din partea cetățenilor și a parlamentarilor europeni cu privire la aspecte legate de drepturile fundamentale. Cele mai multe scrisori (58 %) s-au referit la situații în care Carta ar putea să se aplice. Acest lucru arată că eforturile Comisiei de sensibilizare a opiniei publice cu privire la modul și cazurile în care Carta se aplică dau rezultate: în 2010, 69 % dintre scrisori s-au referit la cazuri care nu intrau în sfera de competență a UE. Raportul privind progresele înregistrate în materie de egalitate de gen în 2012
A fost publicat, de asemenea, un raport separat privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei europene în domeniul egalității de gen, menit să evalueze progresele înregistrate în legătură cu dreptul fundamental la egalitate. Din acest raport reiese că femeile reprezintă o cotă tot mai mare din forța de muncă din UE și devin, într-o proporție tot mai mare, persoanele care asigură în principal venitul familiilor lor. Ponderea femeilor care lucrează a crescut de la 55 % în 1997 la 62,4 % în prezent. Cu toate acestea, este în continuare mult mai scăzută decât ponderea bărbaților care lucrează (74,6 %). Înainte de criză, femeile se apropiau încet de valorile înregistrate în cazul bărbaților pe piețele forței de muncă din toate țările europene. Totuși, criza a întrerupt aceste tendințe pozitive. Ocuparea forței de muncă masculine a scăzut mai rapid și mai semnificativ decât ocuparea forței de muncă feminine, acesta fiind adevăratul motiv al reducerii disparității de gen în ocuparea forței de muncă.
Femeile încă se confruntă cu bariere ridicate în calea promovării la cele mai înalte niveluri decizionale. Propunerea Comisiei privind echilibrul de gen în cadrul consiliilor de administrație ale întreprinderilor cotate la bursă este o etapă importantă în asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Dezbaterile publice intense și măsurile de reglementare au contribuit la îmbunătățirea echilibrului de gen în procesul decizional, iar cifrele pentru anul 2012 privind prezența femeilor în consiliile de administrație arată cea mai mare variație anuală înregistrată vreodată (IP/13/51).
Deși raportul arată că s-au realizat unele progrese, există în continuare provocări semnificative în majoritatea domeniilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale Strategiei privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, statele membre trebuie să depună eforturi suplimentare.
Context
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a dobândit forță juridică obligatorie. Carta enumeră drepturile fundamentale – precum libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal – care reflectă valorile comune ale Europei și tradițiile sale constituționale.
În octombrie 2010, Comisia a adoptat o strategie pentru a se asigura că această Cartă este aplicată efectiv. Comisia a elaborat o „listă de control în domeniul drepturilor fundamentale” pentru a consolida evaluarea impactului pe care propunerile sale legislative îl au asupra drepturilor fundamentale. De asemenea, în urma unei solicitări din partea Parlamentului European, Comisia s-a angajat să pună la dispoziția cetățenilor informații privind situațiile în care aceasta poate interveni în chestiuni legate de drepturile fundamentale și să publice un raport anual privind aplicarea prevederilor Cartei, pentru monitorizarea progreselor realizate. Informații practice privind aplicarea drepturilor fiecărui cetățean pot fi consultate prin intermediul portalului european e-justiție.
Persoane de contact:
Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)
Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)
Pagini Utile
http://ec.europa.eu/justice/newsroom/citizen/news/130508_en.htm
Comisia Europeană — drepturile fundamentale:
http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/index_ro.htm
Comisia Europeană – egalitatea de gen:
http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/index_ro.htm
Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie