Un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană arată că două treimi din proiectele de transport urban cofinanțate prin fondurile structurale ale UE sunt subutilizate. Deficiențele existente la nivelul concepției proiectelor și politica inadecvată în materie de mobilitate sunt două dintre principalele cauze identificate ale subutilizării.

„Majoritatea proiectelor auditate au fost implementate conform planificărilor și răspundeau nevoilor utilizatorilor. Totuși, am constatat o subtilizare considerabilă a serviciilor furnizate, numărul de utilizatori fiind mai redus decât nivelul preconizat în cazul a două treimi dintre proiecte. Aceasta înseamnă o performanță mai redusă din punctul de vedere al beneficiilor economice și sociale, cum ar fi reducerea poluării și a congestionării traficului”,a declarat dnaIliana Ivanova, membrul Curții responsabil de raport. „În această perioadă de constrângeri bugetare, fiecare euro cheltuit din bugetul european trebuie să fie direcționat cu eficacitate către nevoile identificate. În acest context, am adresat Comisiei cinci recomandări concrete, cu scopul de a îmbunătăți calitatea și rezultatele proiectelor viitoare.”

Curtea a analizat performanța a 26 de proiecte de transport public urban, desfășurate în 11 orașe din cinci state membre. Pentru fiecare proiect, echipa de audit s‑a întâlnit cu părțile interesate relevante implicate în implementarea proiectelor auditate. De asemenea, auditorii s‑au deplasat la fața locului pentru a vizita instalațiile cofinanțate și centrele de operare și de întreținere. Curtea a constatat că supraestimarea numărului de utilizatori, lipsa de coordonare între modurile de transport, politicile privind parcarea vehiculelor și lipsa planurilor de mobilitate urbană au contribuit la subutilizarea serviciilor.

Se estimează că proporția reprezentată de populația europeană care locuiește în zone urbane va crește de la 73% în 2010 la 82% până în 2050. În acest timp, orașele europene trebuie să amelioreze mobilitatea și să reducă congestionarea traficului, numărul accidentelor și poluarea prin intermediul unor politici locale în materie de mobilitate. Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune cofinanțează proiecte de transport urban în regiunile eligibile ale statelor membre. Contribuția UE la finanțarea proiectelor de transport urban reprezintă, de regulă, până la 85% din cheltuielile aferente eligibile. Fondurile alocate de UE pentru transportul urban în perioada 2000-2006 și în perioada 2007-2013 au fost de 10,7 miliarde de euro (2,9 miliarde de euro în prima perioadă și, respectiv, 7,8 miliarde de euro în a doua perioadă). Aceste proiecte ajută orașele să introducă mijloace de transport urban, cum ar fi metroul, tramvaiul și autobuzele.

Note către editori:
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.
În cadrul acestui raport special (RS nr. 1/2014), intitulat „Eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate de UE”, Curtea a evaluat implementarea și eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate prin fondurile structurale ale UE. De asemenea, Curtea a evaluat dacă aceste proiecte au răspuns nevoilor utilizatorilor și dacă și‑au atins obiectivele stabilite cu privire la gradul de utilizare.

Auditul a acoperit un eșantion de 26 de proiecte cofinanțate de Fondul european de dezvoltare regională sau de Fondul de coeziune în perioadele de programare 2000-2006 și 2007-2013. Proiectele selectate erau situate în 11 orașe din cinci state membre: Spania, Franța, Italia, Polonia și Portugalia. Fondurile alocate de UE pentru transportul urban în aceste cinci țări (5,3 miliarde de euro) reprezintă 50% din totalul finanțării UE (10,7 miliarde de euro). Eșantionul a inclus proiecte care aveau ca obiect crearea, extinderea sau modernizarea unor linii de cale ferată (trei proiecte), a unor linii de metrou (opt proiecte), a unor linii de „metrou ușor” (patru proiecte), a unor linii de tramvai (șase proiecte), precum și un proiect vizând un traseu de autobuz. Sfera proiectelor varia de la o singură linie sau o simplă secțiune la o întreagă rețea. Eșantionul a inclus, de asemenea, patru proiecte IT de dimensiuni mai mici, legate de sistemele de operare, de informații sau de eliberare de bilete.

Concluzia Curții a fost că, în general, în cazul majorității proiectelor, infrastructura și vehiculele au fost furnizate în conformitate cu specificațiile proiectului. În cazul a patru proiecte de transport urban, au existat întârzieri semnificative, iar trei proiecte s‑au confruntat cu depășiri considerabile ale costurilor. După finalizarea lor, aproape toate proiectele auditate răspundeau nevoilor utilizatorilor. Cu toate acestea, o comparație între utilizarea planificată la anumite date și utilizarea efectivă arată că două treimi din proiecte erau subutilizate. Aceasta înseamnă o performanță mai redusă din punctul de vedere al beneficiilor economice și sociale (reducerea poluării, a congestionării traficului etc.), subperformanță care, în general, nu este monitorizată de promotori sau de autoritățile naționale. Subutilizarea poate însemna, de asemenea, dezechilibre financiare pentru autoritățile publice care trebuie să asigure sustenabilitatea mijlocului de transport urban respectiv. Subutilizarea transportului public este cauzată, în principal, de deficiențe existente la nivelul concepției proiectelor și la nivelul politicii în materie de mobilitate. Mai multe dintre aceste deficiențe ar fi putut remediate în etapa de planificare a proiectelor.

Pe baza constatărilor sale, Curtea a recomandat Comisiei să solicite următoarele:

1. introducerea de instrumente de gestionare care să monitorizeze calitatea serviciului și nivelul de satisfacție a utilizatorilor din momentul în care proiectele devin operaționale;
2. includerea în acordurile de finanțare a unui număr minim de indicatori de rezultat și niveluri‑țintă aferente, precum și măsurarea ulterioară a acestora; 
3. estimarea numărului de utilizatori scontați trebuie să facă obiectul unei analize mai riguroase și alegerea modului de transport trebuie să fie susținută de o comparație cuantificată a diferitelor opțiuni de transport posibile;   
4. includerea proiectelor de transport urban într-o politică solidă în materie de mobilitate;    
5. recomandările relevante ar trebui să fie luate în considerare și de autoritățile din statele membre atunci când acestea gestionează proiecte de transport urban cofinanțate de UE.

Persoană de contact: 
Aidas Palubinskas 
Ofițer de presă, Curtea de Conturi Europeană
Birou: +352 4398 45410  Mobile: +352 621 552224
press@eca.europa.eu  http://www.eca.europa.eu/  Twitter:  @EUAuditorsECA

Pagini Utile

• Un scurt interviu cu membrul Curții responsabil de raport poate fi urmărit la adresahttps://www.youtube.com/user/EUAuditorsECA