În contextul elaborării unei strategii de unificare a Pieței Digitale europene, una dintre priotitățile echipei Juncker, Comisia Europeană a publicat Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2015, ce prezintă situația din fiecare stat membru. Raportul relevă faptul că România, deși a înregistrat progrese în sfera digitală, ocupă în continuare ultima poziție în clasamentul european în ceea ce privește acest sector.

Principalele direcții de dezvoltare în domeniul pieței unice digitale sunt: conectivitatea, competențele digitale ale utilizatorilor, utilizarea internetului, digitalizarea serviciilor publice și integrarea tehnologiilor digitale. Rezultatele înregistrate de România pentru fiecare dintre aceste direcții sunt sumarizate mai jos.

CONECTIVITATE
Conectivitatea este dimensiunea DESI 2015 în privința căreia România înregistrează cele mai bune rezultate. Cu un punctaj global în ceea ce privește conectivitatea de 0,49, România se situează pe locul 20 în rândul țărilor UE. Un procent tot mai important din populație este abonat la rețele în bandă largă rapide (în prezent 59% dintre abonamentele la internet fix sunt abonamente la conexiuni rapide de internet, față de 54% în anul 2013 – ceea ce plasează România pe locul 2 din acest punct de vedere). Cu toate acestea, 10% din gospodăriile din România nu sunt nici acum legate la rețele fixe în bandă largă și aproape jumătate din gospodării nu au abonamente la rețelele fixe în bandă largă.

COMPETENȚE DIGITALE
Raportul plasează România pe ultimul loc în clasamentul statelor membre deși, față de anul trecut, ea a înregistrat ușoare progrese în domeniu. Cu toate acestea, nivelul scăzut al competențelor digitale (numai 20% dintre români dețin competențe digitale de bază, România având cel mai mic procent de specialiști TIC – 1,3% – în totalul forței de muncă din toate țările UE) și al încrederii utilizatorilor (doar 7,7% dintre utilizatorii de internet folosesc serviciile bancare online și numai 17% fac cumpărături online – cea mai scăzută rată din toate țările UE) pare să frâneze dezvoltarea economiei digitale.

UTILIZAREA INTERNETULUI
În ceea ce privește activitățile desfășurate online, România se situează tot pe utlimul loc în rândul țărilor UE. Românii par să manifesteze cea mai mare reticență atunci când trebuie să încheie tranzacții pe internet, acest lucru lăsându-i cu un decalaj de recuperat atât în ceea ce privește serviciile bancare online, cât și efectuarea de cumpărături online. Totuși, românii citesc știri online (70%), ascultă muzică, vizionează filme și joacă jocuri online (46%), utilizează internetul pentru apeluri vocale sau video (46%) sau prin intermediul rețelelor de socializare (67%) și consultă conținut video prin conexiunile la internet în bandă largă (mai ales prin serviciile de video la cerere — 33%). Interesul manifestat de români pentru cele mai multe dintre aceste activități este mai mare decât în ansamblul UE.

INTEGRAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE
Și în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România este pe ultimul loc între țările UE, punctajul său de 0,19 fiind și cel mai mic dintre cele primite la cele cinci direcții DESI. Întreprinderile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerțul online, de rețelele de socializare și de aplicațiile de tip cloud. Utilizarea tehnologiilor digitale este un motor important de creștere a productivității muncii și trebuie să fie consolidată. Procentul întreprinderilor din România care utilizează tehnologii cum ar fi schimbul electronic de informații (ERP - 21%), facturile electronice (7,2%), serviciile de cloud (2,8%) sau rețelele de socializare (5,9%) este printre cele mai scăzute din UE. Fără digitalizare și câștigul de eficiență și productivitate obținut în acest mod, șansele de reușită ale întreprinderilor din România în economia digitală globală vor fi mici.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE
În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se situează pe locul 24 în rândul țărilor UE, un rezultat mai bun decât cel obținut anul trecut. Cu toate acestea, utilizarea serviciilor administrative online este în continuare cea mai scăzută din UE, o situație justificată în parte de nivelul scăzut de dezvoltare a serviciilor publice online. Existența unor servicii publice moderne, disponibile online într-un mod eficient reprezintă un mijloc de reducere a cheltuielilor administrației publice și de creștere a eficienței atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni. Serviciile publice online disponibile în România sunt printre cele mai puțin sofisticate.

Persoane de contact:
Mina Andreeva – Tel.: +32 229 91382;
Marie Frenay – Tel.: +32 229 64532)

Pagini Utile

• Agenda digitală a Europei
• Înregistrarea intervenției vicepreședintelui Comisiei Europene Andrus ANSIP, responsabil pentru Piața unică digital, la forumul Digital4EU
• Indicele economiei și societății digitale
• Indicele economiei și societății digitale al României - fișa de țară
• Comunicatul de presă integral
• Înregistrarea intervenției comisarului European Günther OETTINGER, responsabil pentru economia și societatea digitală, la forumul Digital4EU

---