Din rapoartele anuale privind politica europeană de vecinătate rezultă încă o dată beneficiile evidente pe care Uniunea Europeană le aduce vecinilor săi.Timp de cinci ani, Uniunea Europeană a produs o creştere a schimburilor comerciale, a ajutoarelor şi a contactelor interpersonale, precum şi aprofundarea relaţiilor de cooperare dintre UE şi vecinii acesteia pe toată linia reformelor lor economice, politice şi sectoriale.Parteneriatul nostru s-a dezvoltat semnificativ în domenii precum transporturile, energia, mediul şi schimbările climatice, cercetarea, sănătatea şi educaţia.Acesta a fost susţinut de o creştere cu 32% a cadrului financiar actual, care va ajunge la peste 2 miliarde EUR anual în 2013.

        „Politica europeană de vecinătate este o reuşită, exemplele de realizări concrete, pe teren, fiind multiple”, a declarat Catherine Ashton, vicepreşedinta Comisiei şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. „Însă putem şi trebuie să facem mai mult pentru ca această parte a lumii, zona în care trăim, să fie mai sigură, mai stabilă şi mai prosperă. Într-o lume globalizată, noi, ţările europene şi mediteraneene, trebuie să ne ajutăm reciproc pentru a face faţă crizei economice. Trebuie să conlucrăm pentru a face faţă noilor ameninţări şi provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi terorismul internaţional, traficul de persoane şi criminalitatea organizată transfrontalieră. Trebuie să cooperăm pentru soluţionarea diferendelor şi a conflictelor care mai frânează încă dezvoltarea unor zone din regiunea în care trăim şi îi împiedică pe mulţi oameni obişnuiţi să beneficieze de avantajele globalizării. Dorim ca vecinii noştri să se alăture eforturilor noastre de a aduce pace şi securitate altor regiuni din lume care sunt mai puţin norocoase decât noi. Având în vedere că Uniunea se întemeiază pe valori comune, dorim ca vecinii noştri să beneficieze de stabilitatea şi prosperitatea care sunt un corolar al societăţii deschise şi democratice şi al statului de drept. Această agendă ambiţioasă reprezintă pentru mine o prioritate-cheie pe măsură ce accelerăm punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona şi instituirea Serviciului de Acţiune Externă. Prietenii noştri din zona noastră de vecinătate europeană şi mediteraneană vor fi printre primii beneficiari ai unei politici externe europene mai active, mai coerente şi mai eficiente.”

        Štefan Füle, comisarul pentru Extindere şi Politică europeană de vecinătate a adăugat: „Consolidarea în continuare a PEV nu este altceva decât o investiţie în stabilitatea şi prosperitatea UE - şi acest lucru trebuie să se reflecte în oferta pe care o facem partenerilor noştri. PEV este formă de cooperare în care toate părţile au de câştigat: cu cât ambiţiile partenerilor noştri în domeniul reformelor sunt mai mari, cu atât mai puternic este răspunsul nostru. Reformele economice au înregistrat progrese remarcabile în zona noastră de vecinătate, atât în est, cât şi în sud. În ceea ce priveşte viitorul, este esenţial să accelerăm reformele democratice şi politice, domeniu în care progresele au fost reale, însă, în general, mai lente.

Realizările Politicii europene de vecinătate în perioada 2004-2009

        În 2004 erau încheiate acorduri de asociere bilaterale cu majoritatea partenerilor din sud la Politica europeană de vecinătate, în prezent fiind în derulare acţiuni de intensificare a relaţiilor cu partenerii cei mai avansaţi (de exemplu, statutul de „avansat” a fost introdus pentru Maroc încă din 2008).În est, în conformitate cu obiectivele Parteneriatului estic, acordurile actuale de parteneriat şi cooperare sunt înlocuite cu acorduri de asociere mult mai cuprinzătoare.

        Un alt obiectiv al PEV este de a îmbunătăţi guvernanţa.Recentele alegeri prezidenţiale din Ucraina, al doilea tur al alegerilor parlamentare din Moldova, precum şi ameliorarea calităţii alegerilor în Maroc sau în Liban pun în evidenţă unele progrese din punct de vedere al procesului democratic. În ceea ce priveşte libertatea de asociere, pedeapsa cu moartea, libertatea presei, drepturile minorităţilor, precum şi alte drepturi ale omului şi libertăţile fundamentale, s-au înregistrat ameliorări în câteva ţări partenere la PEV, însă, în general, progresele nu au fost la înălţimea aspiraţiilor exprimate în comun atât în cadrul PEV, cât şi în planurile de acţiune. Sunt încă multe de făcut în ceea ce priveşte reforma judiciară şi reforma administraţiei publice, precum şi combaterea efectivă a corupţiei.

        În ceea ce priveşte mobilitatea, în anul 2008 au fost eliberate peste 2 milioane de vize Schengen UE în zona noastră de vecinătate. Au fost încheiate acorduri cu Ucraina şi Moldova privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia, iar cu Georgia au fost încheiate negocierile. În vederea promovării migraţiei legale, au fost încheiate parteneriate de mobilitate cu Moldova şi Georgia. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru valorificarea întregului potenţial al PEV, inclusiv stabilirea foilor de parcurs cu Ucraina şi Moldova în vederea instituirii unui regim fără vize pentru şederi de scurtă durată.

        Comerţul UE cu ţările din regiunea care intră sub incidenţa PEV a crescut în perioada 2004-2008, exporturile UE înregistrând o creştere de 63%, iar importurile de 91% (cu o oarecare încetinire în 2009, din cauza crizei economice globale). UE este pregătită să negocieze zone de liber schimb consolidate şi globale cu toţi vecinii săi, de îndată ce aceştia sunt pregătiţi şi îşi manifestă interesul.  De asemenea, au fost luate alte măsuri pentru o integrare economică consolidată, inclusiv negocierea unor acorduri sectoriale în domenii precum produsele agricole şi pescăreşti sau spaţiul aerian comun.

        Cooperarea în domeniul energetic a fost consolidată prin încheierea cu Azerbaidjan, Belarus, Ucraina, Egipt, Iordania şi Maroc a Memorandumurilor de înţelegere sau a declaraţiilor comune. În 2009, Ucraina şi Moldova au fost admise, sub rezerva anumitor condiţii, pentru aderarea la Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei, iar Georgia a dobândit statutul de observator.

        În 2007-2013, UE furnizează aproximativ 12 miliarde EUR pentru punerea în aplicare a Politicii europene de vecinătate. În plus, Facilitatea de investiţii pentru vecinătate, susţinută de bugetul UE şi de bugetul statelor membre, oferă ajutor nerambursabil pentru atragerea de credite (peste 4,7 miliarde EUR în 20007-2009) pentru investiţii concrete în transporturi, mediu, energie, sectorul privat şi cel social.

Context

        Politica europeană de vecinătate vizează creşterea stabilităţii comune, a prosperităţii şi securităţii. Pe baza unui plan de acţiune comun, UE susţine ţările partenere pentru ca acestea să-şi pună în aplicare reformele menite să le amelioreze standardele în materie de democraţie şi drepturile omului, să-şi sporească accesul la piaţa unică a UE, să-şi amelioreze mediul şi să accelereze cooperarea cu UE în chestiuni cum ar fi schimbările climatice, energia, transporturile şi migraţia.

        Astăzi, Comisia a publicat „Pachetul PEV” anual, care cuprinde:o comunicare în care sunt prezentate realizările din acest domeniu de politică de la lansarea acesteia în 2004, 12 rapoarte privind progresele înregistrate în 2009 de către cele 12 ţări care au convenit cu UE planuri de acţiune în domeniul PEV, precum şi un raport privind progresele sectoriale.

Documentele puse la dispoziţie includ:
•    Comunicarea „Rezultatele politicii europene de vecinătate” (Bruxelles, 12 mai 2010)
•    Rapoarte individuale de ţară pentru 2009 privind Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Republica Moldova, Maroc, Teritoriile Palestiniene Ocupate,Tunisia şi Ucraina
•    Raport sectorial:http://ec.europa.eu/world/enp/documents_ro.htm

• Politica europeană de vecinătate

http://ec.europa.eu/world/enp/index_en.htm

• Conferinţa de presă

        Conferinţa de presă susţinută de comisarul european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate Stefan Füle poate fi urmărită pe pagina de internet a EbS.