Comisia Europeană a convenit la 21 aprilie 2009 să propună Consiliului să acorde României o asistență financiară pe termen mediu de până la 5 miliarde de euro. Împrumutul propus de Uniunea Europeană se înscrie într-un pachet multilateral care se va ridica în total până la 20 de miliarde de euro. Asistența financiară este condiționată de implementarea unui program economic cuprinzător la care s-au angajat autoritățile române și care, în final, va așeza economia României pe baze solide și durabile.

         „Sprijinul acordat de UE României pune în evidență solidaritatea noastră cu statele membre. În schimb, sprijinul este condiționat de implementarea de către autoritățile române a unui important program de ajustare fiscală, financiară și structurală. Acesta va permite, în final, României să revină pe calea convergenței solide și durabile”, a declarat Comisarul european pentru afaceri economice și monetare Joaquin Almunia.
Asistența financiară pe termen mediu propusă pentru România va consta într-un împrumut acordat de Comunitatea Europeană în temeiul Regulamentului 332/2002 al Consiliului. Propunerea se va afla probabil pe agenda următoarei reuniuni a miniștrilor de finanțe ai UE de la 5 mai.

        Asistența se acordă în paralel cu un împrumut din partea Fondului Monetar Internațional (12,95 miliarde EUR). În plus, România va primi un sprijin multilateral de 1 miliard EUR de la Banca Mondială și încă 1 miliard EUR, împreună, de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care se adaugă activităților generale de creditare ale acestor instituții. Sprijinul acordat României va totaliza astfel până la 20 miliarde EUR până în primul trimestru al anului 2011.

        Asistența financiară se va plăti în maximum cinci tranșe în următoarele 24 de luni, eliberarea acestora fiind condiționată de implementarea unui amplu program de politici economice. Obiectivul programului este de a ajuta economia să facă față presiunilor pe termen scurt asupra lichidității, ameliorând în același timp competitivitatea și susținând corectarea ordonată a dezechilibrelor pe termen mediu, și deci de a reașeza astfel economia țării pe baze solide și durabile.

        În sectorul financiar, programul va căuta să asigure capitalizarea corespunzătoare a băncilor și să întărească supravegherea sectorului, inclusiv legislația bancară și de lichidare. Schema de garantare a depozitelor ar urma să fie consolidată. Programul va cuprinde un angajament de rostogolire (roll-over) și recapitalizare din partea băncilor comerciale-mamă față de filiale.
Se contează pe o gestionare sănătoasă a fondurilor primite, cu un rol central pentru instituțiile de audit și de combatere a corupției, care trebuie să fie independente și să funcționeze eficient.
Un element-cheie al pachetului de politici economice îl constituie o consolidare fiscală imediată și susținută, menită să limiteze deficitul bugetar la 5,1 % din PIB în 2009 și să asigure reducerea acestuia până sub pragul de 3 % din PIB în 2011. Pentru atingerea acestor obiective, se vor lua măsuri de îmbunătățire a credibilității și previzibilității politicii bugetare, așa cum s-a solicitat și în recomandarea de politică adresată României de Comisie în iunie 2008.

        Programul economic va cuprinde, de asemenea, măsuri de reformă structurală în concordanță cu recomandările specifice adresate statelor membre de Consiliu în cadrul strategiei de la Lisabona. Reformele vor cuprinde politici destinate să îmbunătățească administrația publică, să ridice calitatea cheltuielilor publice, să sporească absorbția de fonduri europene, să amelioreze mediul de afaceri și să atace problema muncii la negru. Comisia contribuie și la consolidarea capacităților locale prin intermediul fondurilor structurale, din care o parte anume este alocată asistenței tehnice.

        Condițiile legate de aceste politici vor fi stabilite mai detaliat într-un memorandum de înțelegere care se va încheia în curând cu autoritățile din România. În colaborare cu Comitetul economic și financiar, Comisia va monitoriza regulat și îndeaproape implementarea întocmai a condițiilor de politică economică asociate asistenței financiare și poate solicita măsuri suplimentare dacă și când circumstanțele o vor impune.
Măsurile și obiectivele convenite se vor reflecta și în următoarea actualizare a programului de convergență, precum și în programul național de reformă, care va fi evaluat în contextul implementării procedurii privind deficitul excesiv și a Pactului de stabilitate și de creștere și în contextul strategiei de la Lisabona.

        Comisia va continua să monitorizeze, în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, progresele în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Utilizarea corectă a fondurilor UE va fi, de asemenea, monitorizată în continuare.

        Sprijinul financiar pe termen mediu se adaugă fondurilor comunitare pre- și postaderare estimate la circa 3 % din PIB-ul României atât pentru 2009, cât și pentru 2010. În plus, în 2009, România va beneficia de o creștere echivalentă cu 0,2 % din PIB a plăților în avans din fondurile structurale, în cadrul Planului european de redresare economică.
Context
        Înaintea României, UE a acordat, de asemenea, sprijin pentru balanța de plăți Ungariei și Letoniei în valoare de 6,5 miliarde EUR și respectiv 3,1 miliarde EUR, în cadrul unor pachete mai largi de asistență (a se vedea IP/08/1612 și IP/09/18). Comisia și Președinția Consiliului și-au anunțat inițial intenția de a sprijini România la 25 martie (a se vedea IP/08/475), decizia adoptată astăzi fiind o oficializare a acelei propuneri.
La 8 aprilie, Comisia a propus, de asemenea, ridicarea de la 25 miliarde EUR la 50 miliarde EUR a plafonului fixat de actuala legislație pentru asistența financiară globală destinată balanței de plăți (a se vedea IP/09/559).

Sursa: Rapid – Press Releases - Europa