Liderii UE iau măsuri pentru recâştigarea încrederii în stabilitatea financiară a Europei şi consolidarea guvernanţei economice.
Liderii UE au decis să dea publicităţii rezultatele simulărilor de criză care se efectuează în prezent în unele bănci din Europa. Decizia are ca scop să convingă pieţele că Uniunea este stabilă din punct de vedere financiar, în ciuda nivelului datoriilor publice din unele ţări.

Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, sprijinise activ publicarea acestor rezultate, care ilustrează capacitatea unei bănci de a rezista la şocuri economice.         "Investitorii şi-ar putea recâştiga încrederea - fie prin îndepărtarea suspiciunilor nefondate, fie prin soluţionarea problemelor existente", a declarat acesta. Simulările se efectuează în 25 din cele mai mari bănci europene, iar rezultatele ar urma să fie publicate în a doua jumătate a lunii iulie.

        Liderii UE au convenit, de asemenea, să înăsprească măsurile împotriva guvernelor care cheltuiesc mai mult decât îşi permit, să elaboreze noi sancţiuni împotriva celor care încalcă regulile, să supravegheze mai îndeaproape nivelul datoriilor şi să încurajeze monitorizarea inter pares a politicilor economice naţionale.

        În discuţiile premergătoare summitului G20 de la Toronto, de săptămâna viitoare, ei şi-au exprimat sprijinul faţă de instituirea unor taxe impuse instituţiilor financiare, care să limiteze riscurile şi să-i scutească pe contribuabili de eventualele costuri ale altor crize bancare. De asemenea, au convenit să le propună liderilor mondiali să analizeze posibilitatea introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare.

        Summitul, desfăşurat la Bruxelles la data de 17 iunie, a prilejuit şi adoptarea unui plan de stimulare a creşterii economice în următorii 10 ani, precum şi decizia de a introduce noi măsuri restrictive împotriva Iranului, pentru programul său nuclear. S-a stabilit că negocierile de aderare a Islandei pot demara, iar Estonia poate trece, de anul următor, la moneda euro.

        Criza a destabilizat finanţele publice, determinând guvernele să facă împrumuturi masive pentru a salva bănci şi a stimula creşterea economică. Odată cu redresarea treptată a economiei, strategia Europa 2020 încearcă să schimbe abordarea, trecând de la cheltuieli pentru stimulare la disciplină bugetară şi reformă structurală.

        Pentru prima dată în UE, planul solicită guvernelor să stabilească obiective naţionale (însoţite de planuri detaliate), care să sprijine atingerea obiectivelor cantitative ale UE în domenii precum ocuparea forţei de muncă, educaţia, sărăcia, schimbările climatice, cercetarea şi dezvoltarea. Performanţele fiecărui stat urmează să fie monitorizate.
 Consiliul Uniunii Europene