Un turist german este arestat în Italia după o ceartă într-un bar şi nu vorbeşte limba italiană.Prin urmare, acesta nu înţelege motivele reţinerii sale şi nici de ce este acuzat. Ofiţerul de poliţie îi prezintă apoi un document - în propria sa limbă - în care îi sunt enumerate drepturile:de a se adresa unui avocat, de a afla de ce este acuzat şi de a avea un interpret.Pare a fi un scenariu desprins dintr-un film poliţist, însă, curând, va deveni o realitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene.Astăzi, Uniunea Europeană a propus noi norme care să garanteze faptul că ţările UE vor informa orice persoană suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni cu privire la drepturile sale, într-o limbă pe care o poate înţelege.Orice persoană arestată sau care face obiectul unui mandat european de arestare va trebui să fie informată cu privire la drepturile sale fundamentale în cadrul procedurilor penale printr-o comunicare în scris a drepturilor.Cu toate că formularea exactă a comunicării rămâne la latitudinea ţărilor UE, propunerea Comisiei furnizează un model în 22 de limbi ale UE.Se va oferi astfel o garanţie de coerenţă persoanelor care traversează frontierele şi se vor limita costurile de traducere.Propunerea este esenţială pentru stimularea încrederii în spaţiul european de justiţie, în special în condiţiile în care numărul europenilor care călătoresc a crescut în prezent:47% din cetăţenii germani, 34% din britanici şi 16% dintre italieni îşi petrec vacanţele în alte ţări ale UE.Pentru a deveni act cu putere de lege, propunerea de astăzi a Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European şi de miniştrii de justiţie ai UE.

        „Am văzut cu toţii în serialele de televiziune cum ofiţerii de poliţie îi informează pe suspecţi cu privire la drepturile acestora.Aceasta contribuie la succesul serialului, însă serveşte, de asemenea, un scop deosebit de important:oferă cetăţenilor şansa de a-şi cunoaşte şi de a-şi cere drepturileşi le conferă încredere în eficienţa actului de justiţie, oriunde s-ar afla în Europa”, a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.„Persoanele îşi pot exercita pe deplin dreptul la apărare doar dacă îşi cunosc drepturile.Cunoaşterea propriilor drepturi şi a acuzelor care le sunt aduse sunt elemente esenţiale pentru desfăşurarea unui proces echitabil.A avea de-a face cu justiţia poate fi o experienţă intimidantă şi nu ne putem aştepta ca cetăţenii să solicite respectarea de către autorităţi a drepturilor lor procedurale în condiţiile în care nici nu ştiu care sunt acestea.Prin urmare, propunerea Comisiei va garanta faptul că oricărei persoane, oriunde în UE, i se fac cunoscute drepturile.”  

        În fiecare an există peste 8 milioane de procese penale în UE.În prezent, posibilitatea ca cetăţenii să fie bine informaţi cu privire la drepturile lor, în eventualitatea în care sunt arestaţi şi puşi în faţa unei acuzaţii penale, variază în UE, chiar dacă toate cele 27 state membre au susţinut dreptul persoanelor la un proces echitabil prin semnarea Convenţiei europene a drepturilor omului.În anumite state membre, persoanele suspectate sunt informate doar prin comunicare orală cu privire la drepturile lor procedurale, iar în alte state membre comunicările scrise sunt tehnice şi cu o structură complexă şi nu sunt date decât la cerere.

        Propunerea de astăzi a Comisiei, în cazul în care este adoptată de Parlamentul European şi de miniştrii de justiţie ai UE, va permite evitarea erorilor judiciare şi reducerea numărului de căi de atac introduse.Autorităţile însărcinate cu urmărirea penală a cazului trebuie să se asigure că suspecţilor le sunt furnizate informaţii cu privire la drepturile acestora.Când o persoană este arestată, aceste informaţii vor fi furnizate în scris, în cadrul unei comunicări în scris a drepturilor, elaborată într-un limbaj simplu, uzual.Aceasta va fi adresată întotdeauna persoanei suspectate după arestare, indiferent dacă aceasta o solicită sau nu, împreună cu o traducere, dacă este necesar.

        În 2004, când Comisia a luat în considerare pentru prima dată o asemenea comunicare în scris a drepturilor, aceasta exista doar într-o singură ţară.În prezent, aceasta este disponibilă în 12 ţări.Germania a introdus-o în ianuarie, iar Țările de Jos în aprilie.Potrivit unui sondaj efectuat anul trecut de Universitatea din Maastricht, dintre celelalte ţări nouă furnizează unele informaţii în scris, însă într-o altă formă (pe verso-ul actului de acuzare, de exemplu), iar şase doar oral (a se vedea lista de mai jos).Propunerea de astăzi va accentua efectul multiplicator, facilitând folosirea de către mai multe ţări a comunicării în scris a drepturilor.Aceasta va fi o modalitate eficientă de a informa suspecţii cu privire la drepturile lor.Aceste drepturi ar trebui aplicate în mod efectiv, şi nu doar teoretic.

        Într-un caz recent, instanţele din Regatul Unit au executat un mandat de arestare european emis de Portugalia în ceea ce priveşte un cetăţean englez.Mandatul, care îl condamna la doi ani de închisoare, a necesitat peste 14 luni şi şase hotărâri judecătoreşti pentru a fi executat.Justiţia ar fi fost aplicată mult mai rapid şi costurile ar fi fost mai mici dacă informaţia despre motivele acuzării ar fi fost oferită chiar la începutul procedurilor penale.În plus, s-ar fi evitat căi de atac inutile.

Istoric

        Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, conferă UE competenţa de a adopta măsuri de consolidare a drepturilor cetăţenilor UE, în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special a drepturilor persoanelor fizice implicate în proceduri penale.

        Respectarea dreptului la un proces echitabil şi la apărare este consacrată în articolele 47 şi 48 din Cartă,precum şi în articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

        Propunerea de directivă a Comisiei privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, care a fost formulată astăzi, reprezintă a doua etapă dintr-o serie de măsuri de stabilire a unor standarde comune ale UE în materie penală.La 30 noiembrie 2009,

        Consiliul a invitat Comisia să propună măsuri concrete în baza unei abordări graduale care să dezvolte progresiv încrederea reciprocă între autorităţile judiciare ale statelor membre.Acest pachet legislativ cuprinzător va fi prezentat pe parcursul anilor următori pentru a oferi un set minim de drepturi procedurale în cadrul procedurilor penale în ansamblul Uniunii Europene.

        Prima măsură, care presupune dreptul suspecţilor la traducere şi interpretare, a fost deja convenită la nivel politic între Parlament şi Consiliu ( IP/10/746).Următoarele măsuri, planificate de Comisie pentru anul 2011, vor lua forma unei directive privind dreptul de a beneficia de un avocatşi dreptul de a comunica cu rudele, angajatorii şi autorităţile consulare.