Politica de coeziune UE are nevoie atât de o finanțare adecvată, cât și de o flexibilitate mai mare, astfel încât să poată reflecta diferențele dintre regiuni, se menționează în două rezoluții adoptate joi de Parlamentul European, care vizează prioritățile politicii de coeziune post-2013.
Deputații au solicitat simplificarea politicii și o mai bună monitorizare a sa, insistând ca Fondul Social European (FSE) să rămână parte a politicii de coeziune, ghidându-se, însă, după propriile norme.
Finanțare adecvată și respectarea diferențelor
"O politică regională a UE puternică și adecvat finanțată reprezintă o condiție sine qua non pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale," precizează deputații europeni în prima rezoluție privind politica de coeziune și regională post-2013, propusă în plen de către Comisia de Dezvoltare Regională.
Deputații europeni consideră că actuala gestionare a politicii, ce permite ca fondurile să fie distribuite în funcție de obiectivele "Convergență", "Îmbunătățirea competitivității regionale și a gradului de ocupare a forței de muncă", "Cooperare Teritorială", ar trebui menținută, iar parteneriatul între regiuni ar trebui consolidat. Produsul intern brut trebuie să rămână principalul criteriu pentru determinarea eligibilității pentru asistență în cadrul politicii regionale, dar se pot adăuga și alți indicatori cuantificabili, dacă aceștia se dovedesc a fi relevanți, lăsând autorităților naționale marjă de manevră pentru aplicarea, la nivelul decizional corespunzător, a altor indicatori care țin seama de atributele specifice ale regiunilor și orașelor.
Accent pe orașe și o monitorizare inteligentă
Viitoarea politică va necesita o îndeajuns de mare flexibilitate, astfel încât să poată răspunde diferitelor nevoi ale regiunilor, iar orașelor va trebui să li se acorde mai multă atenție, se arată în rezoluție. Din acest motiv, deputații europeni au sugerat alocarea resurselor financiare pentru investiții în proiecte din zonele urbane, dar și suburbane, luându-se în considerare aplicarea instrumentelor de finanțare adecvate.
Rezoluția cere uniformizarea procedurilor, pentru o punerea mai ușoară în practică a politicii. Parlamentarii europeni consideră că politica trebuie să fie "orientată într-o măsură mai mare către rezultate" stabilind un echilibru optim între calitatea performanțelor și controlul financiar.
Flexibilitate pentru Fondul Social European (FSE)
În a doua rezoluție, axată pe viitorul FSE și propusă de către Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, deputații au considerat că FSE, ca principal motor al strategiei Europa 2020, trebuie consolidat și au subliniat importanța FSE ca instrument-cheie în combaterea șomajului, îmbunătățirea educației și a formării profesionale pe parcursul vieții, precum și în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.
Mai mult, Comisia Europeana a fost invitată să consolideze potențialul fondurilor structurale prin flexibilitatea și îmbunătățirea procedurilor, subliniind dimensiunea de integrare socială a acestora.
Menținerea FSE sub incidența regulamentului de bază privind dispozițiile generale pentru fonduri prezintă avantaje considerabile, dar cu propriile sale reguli, consideră deputații europeni.
Ce va urma?
Cele două rezoluții au fost adoptate înainte de publicarea raportului Comisiei privind coeziunea, raport ce va fi publicat luna viitoare și care va oferi o primă idee cu privire la viitorul politicii. Propunerea legislativă din partea Comisiei este așteptată la mijlocul anului 2011. Totodată, cele două rezoluții contribuie la actuala dezbatere despre revizuirea pe termen lung a bugetului UE.
Rezoluția referitoare la politica de coeziune și regională a UE după 2013, elaborată de către Danuta Hübner (EPP, PL), și rezoluția referitoare la viitorul Fondului Social European, elaborată de deputatul Pervenche Berès (S&D, FR), au fost adoptate prin vot liber (ridicarea mâinii).
