În raportul său privind aplicarea Codului Frontierelor Schengen, referitor la frontierele interne, Comisia evidenţiază trei motive specifice de preocupare:dificultăţi legate de presupuse verificări periodice şi sistematice efectuate în anumite zone de frontieră internă;menţinerea obstacolelor în calea fluidităţii traficului la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne;şi întârzieri în notificarea introducerii preconizate a controalelor la frontierele interne.
„Un spaţiu fără frontiere interne, în care persoanele se pot deplasa liber, este una dintre cele mai importante realizări ale cooperării europene şi de care cetăţenii beneficiază efectiv.Prin urmare, este regretabil că acesta nu este respectat pretutindeni, conform celor evidenţiate de raport”, a declarat comisarul UE pentru afaceri interne, dna Cecilia Malmström.
Acordul Schengen înseamnă că persoanele, indiferent de cetăţenia acestora, pot trece frontierele interne în orice punct fără a face obiectul verificărilor de frontieră.Cu toate acestea, verificările asupra persoanelor efectuate în exercitarea competenţelor poliţieneşti de către autorităţile competente ale statelor membre sunt permise pe întreg teritoriul lor, inclusiv în zonele de frontieră, în măsura în care exercitarea acestor competenţe nu are un efect echivalent cu cel al verificărilor la frontiere.
Comisia îşi exprimă îngrijorarea faţă de dificultăţile semnalate de călători în legătură cu presupuse verificări periodice şi sistematice efectuate în anumite zone de frontieră internă.Pentru a monitoriza în mod corespunzător această situaţie şi pentru a răspunde preocupărilor exprimate de cetăţeni, Comisia consideră că sunt necesare mai multe informaţii din partea statelor membre cu privire la frecvenţa şi motivele verificărilor pe care le efectuează în zonele de frontieră internă.
Ca răspuns la această situaţie, Comisia evaluează plângerile şi se adresează statelor membre pentru a obţine explicaţii.În cazul în care explicaţiile nu sunt satisfăcătoare, Comisia va recurge la toate mijloacele de care dispune pentru a asigura aplicarea corectă a dreptului Uniunii.De asemenea, Comisia va solicita statelor membre să furnizeze statistici cu privire la verificările efectuate de poliţie pe teritoriul lor şi, în special, în zonele de frontieră internă.În plus, în propunerea sa privind mecanismul de evaluare Schengen revizuit, Comisia va avea în vedere efectuarea de vizite neanunţate la faţa locului pentru a verifica absenţa controalelor la frontierele interne.
De asemenea, Comisia constată că, la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne, încă mai este menţinută infrastructura de mari dimensiuni, însoţită frecvent de limite de viteză semnificative.Comisia este de părere că statele membre trebuie să elimine toate aceste obstacole pentru a facilita traficul şi, în special, limitările de viteză care nu se bazează exclusiv pe considerente de siguranţă rutieră.
În fine, în ceea ce priveşte faptul că prevederile Codului Frontierelor Schengen permit reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne, Comisia insistă ca statele membre să notifice în timp util orice reintroducere preconizată a controalelor la frontierele interne.De asemenea, Comisia solicită statelor membre să furnizeze informaţii detaliate care să îi permită, atunci când este cazul, să emită un aviz şi să iniţieze consultări oficiale între statele membre şi serviciile sale.
Context
Acordul Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985 de Belgia, Germania, Franţa, Luxemburg şi Țările de Jos şi permite libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Schengen, eliminând controalele sistematice la frontierele interne.
În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 25 de state, şi anume ţări membre ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Țările de Jos, Ungaria), precum şi trei ţări asociate, care nu fac parte din UE (Norvegia, Islanda şi Elveţia).În acest moment, Bulgaria, România şi Cipru aplică doar parţial legislaţia Schengen şi, prin urmare, se efectuează în continuare verificări la frontierele cu aceste trei state membre ale UE.
Codul Frontierelor Schengen [Regulamentul (CE) nr. 562/2006] a intrat în vigoare la 13 octombrie 2006. Acesta consolidează şi dezvoltă în continuare legislaţia Schengen. Titlul III din cod a confirmat absenţa oricăror controale asupra persoanelor care trec frontierele interne între ţările membre ale spaţiului Schengen.
Articolul 38 din Codul Frontierelor Schengen prevede că, până la 13 octombrie 2009, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European şi Consiliului un raport privind aplicarea titlului III. În acest scop, Comisia a trimis un chestionar statelor membre pentru a obţine informaţii cu privire la aplicarea dispoziţiilor titlului III din Codul Frontierelor Schengen. Termenul-limită pentru prezentarea raportului nu a putut fi respectat din cauză că mai multe state membre au transmis cu întârziere informaţiile.Raportul Comisiei, întocmit pe baza răspunsurilor statelor membre, reflectă, de asemenea, informaţiile transmise Comisiei de cetăţeni şi de membrii Parlamentului European, care semnalează presupuse verificări la frontierele interne şi obstacole rămase în calea fluidităţii traficului la anumite foste puncte de trecere a frontierelor.
