Potrivit concluziilor Comisiei Europene din Raportul privind competitivitatea Uniunii Inovării, pentru ca strategia Europa 2020 să poată determina o creștere economică durabilă şi inteligentă, este necesar ca nivelul de performanță al UE în materie de inovare să fie ameliorat considerabil în numeroase sectoare. Europa trebuie să investească mai mult și într-un mod mai „inteligent” în cercetare și dezvoltare atât în sectorul public, cât și în cel privat, ceea ce nu numai că stimulează creșterea pe termen mediu, ci are și un efect contraciclic în perioadele de criză. Este necesară intensificarea cooperării în domeniul cercetării în UE și pe plan internațional, precum și o mai bună utilizare a rezultatelor cercetării, inclusiv printr-o protecție mai eficace a proprietății intelectuale. Sistemele de învățământ trebuie adaptate la nevoile de inovare ale întreprinderilor și trebuie încurajate mai mult IMM-urile inovatoare și dinamice. Este necesar să se depună eforturi concertate pentru valorificarea rezultatelor promițătoare obținute de Europa în domeniul inovării, în vederea soluționării problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice. Trebuie eliminate inegalitățile dintre sexe în domeniul științei și cercetării.
„Acest raport subliniază faptul că drumul spre Uniunea Inovării este lung, dificil și presărat cu obstacole majore, însă confirmă că UE a adoptat politicile adecvate pentru a merge până la capăt. Punerea în practică a Uniunii Inovării la nivel european și național reprezintă o necesitate absolută în plan economic, fiind la fel de importantă pentru creșterea durabilă ca și reorganizarea finanțelor publice”, a declarat comisarul european pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn.
Raportul analizează punctele tari și punctele slabe ale sistemelor naționale de cercetare și inovare și oferă elemente concrete care pot sta la baza opțiunilor strategice naționale. Raportul se bazează pe tabloul de bord al Uniunii Inovării și include o fișă descriptivă cu informații detaliate referitoare la performanța fiecărei țări în materie de cercetare și inovare.
Principalele concluzii ale raportului:
- Europa trebuie să-și accelereze investițiile în cercetare și inovare. În prezent, UE progresează lent spre atingerea obiectivului de a investi 3% din PIB în cercetare și dezvoltare (2,01% în 2009), însă decalajul față de principalii concurenți crește tot mai mult, mai ales din cauza faptului că întreprinderile investesc mai puțin în cercetare și dezvoltare. În 2008, 24% din totalul cheltuielilor mondiale pentru cercetare și dezvoltare au fost realizate în UE (29% în 1995). În raport cu PIB-ul, în Japonia sau în Coreea de Sud întreprinderile investesc de două ori mai mult decât în Europa.
- În perioadele de criză economică, investițiile acumulate în cercetare și inovare produc un efect contraciclic. Țările care și-au intensificat investițiile în cercetare și inovare au perspective mai bune de ieșire din criză. În 2009, șaptesprezece state membre au reușit să-și mențină sau să-și mărească bugetul pentru cercetare și dezvoltare, iar în 2010 numărul lor era șaisprezece.
- Investițiile în inovare trebuie să fie mai „inteligente”. Țările cu cele mai bune performanțe în materie de inovare şi-au concentrat investițiile asupra unei strategii de specializare inteligente, care combină politicile de stimulare a ofertei (cum sunt subvențiile publice pentru învățământul superior, cercetarea și dezvoltarea în sectorul întreprinderilor, capitalul de risc și infrastructurile științifice și tehnologice) și politicile de stimulare a cererii (cum sunt achizițiile publice de produse inovatoare, standardizarea bazată pe performanțe și reglementarea proconcurențială a piețelor produselor).
- Formarea personalului cu înaltă calificare trebuie să corespundă necesităților întreprinderilor. Numai 46% dintre cercetătorii din UE lucrează în sectorul întreprinderilor (80% în SUA). Statele membre ar trebui să-și adapteze sistemele de învățământ astfel încât să sporească acest procent, garantând totodată o mai bună satisfacere a necesităților întreprinderilor.
- Integrarea și internaționalizarea cercetării duce la creșterea randamentului investițiilor. Internaționalizarea și producția eficientă de excelență științifică se consolidează reciproc. Fluxurile de cunoștințe din interiorul Europei (respectiv fluxurile de studenți, cooperarea în materie de co-publicații și co-brevete) constituie un atu important și urmează să fie îmbunătățite ulterior, ca urmare a finalizării Spaţiului European de Cercetare. Aceste fluxuri sunt însă concentrate într-un număr restrâns de țări vest-europene.
- Existența unor condiții-cadru nefavorabile împiedică transformarea cunoștințelor în produse și servicii comercializabile. Europa pierde tot mai mult teren în ce privește exploatarea rezultatelor activităţii de cercetare. UE este cel mai mare producător mondial de publicații științifice supuse evaluării inter pares (29% în 2009), însă în Japonia și Coreea de Sud ritmul de creștere a numărului de cereri de brevete depuse în temeiul Tratatului de Cooperare în domeniul Brevetelor (PCT) este aproape dublu față de cel din UE. Jumătate dintre statele membre nu produc deloc brevete de înaltă tehnologie validate de Oficiul European de Brevete (OEB). Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja și gestiona într-un mod mai rentabil proprietatea intelectuală. Brevetul comunitar negociat în prezent va constitui un important punct de plecare.
- Europa dispune de un potențial important în materie de invenții tehnologice capabile să soluționeze problemele societății. În 2007, UE a înregistrat 40% dintre brevetele legate de tehnologiile de combatere a schimbărilor climatice. Acest lucru demonstrează că investițiile orientate în cercetare și demonstrație, realizate în sectoare-cheie, combinate cu măsurile de sprijinire a dezvoltării piețelor, pot duce la realizarea de noi tehnologii și inovații. Acesta este spiritul parteneriatelor europene pentru inovare lansate de Uniunea Inovării.
- Avem nevoie de IMM-uri mai inovatoare și mai dinamice. UE trebuie să recupereze distanța față de SUA în ceea ce privește intensitatea cercetării în sectoarele de înaltă și medie tehnologie. Cu alte cuvinte, are nevoie de schimbări structurale, atât inter-, cât și intrasectoriale. Unele țări europene, precum Austria și Danemarca, au realizat această schimbare structurală trecând la o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaștere. De asemenea, multe dintre aceste țări și-au revenit cu mai mult succes din criza economică. Elementele comune care stau la baza acestui succes sunt existența unor IMM‑uri inovatoare și dinamice, valorificarea excelenței științifice din sectorul cercetării publice și realizarea unor condiții-cadru favorabile introducerii de noi cunoștințe pe piață.
- Mark English (+32 2 296 24 10)
- Monika Wcislo (+32 2 298 65 95)
Context
O dată la doi ani, Raportul privind competitivitatea Uniunii Inovării - care vizează toate cele 27 de state membre UE, precum și șase țări asociate - va contribui la strategia Europa 2020 printr-o analiză statistică și economică aprofundată a principalelor elemente ale unui sistem de cercetare și inovare eficient. Aceasta este prima ediție în cadrul inițiativei „O Uniune a inovării” (IP/10/1288) și înlocuiește fostul Raport privind Ştiința, Tehnologia și Competitivitatea.
Persoane de contact:
