Plenul PE a adoptat poziția sa cu privire la pachetul legislativ constând din șase acte legislative, așa-numitul "six-pack". Deputații solicită reguli mai stricte și ambițioase, reflectate în propunerea inițială a Comisiei Europene. Mai multă transparență, sisteme de alertă automate și sancțiuni sunt principalele solicitări ale Parlamentului. Grupurile politice de stângă au avertizat că aceste măsuri reprezintă prea multă austeritate.
În ceea ce privește consolidarea stabilității și a pactului de creștere, aceste prevederi au fost adoptate de PE, însă grupurile S&D, Verzii și GUE/NGL au votat împotrivă, considerând că se pune prea mult accent pe controlul fiscal, ceea ce nu permite continuarea investițiilor decisive pentru creșterea pe termen lung și crea de locuri de muncă.
Textele adoptate azi reprezintă poziția oficială a Parlamentului înaintea reuniunii Consiliului European, care va fi și punctul de referință pentru negocierile dintre deputați și Consiliu în vederea ajungerea la un acord cât mai curând posibil.
Puncte principale rezultate în urma votului
Textele adoptate conțin mai multe îmbunătățiri rezultate în urma ultimei sesiuni de negocieri încheiată în mandatul Ungariei la președinția UE săptămâna trecută. Acestea nu includ propunerile Consiliului ECOFIN avansate luni, considerate insuficiente de către raportori. Ele se referă la:
- Folosirea din ce în ce mai des a votului cu majoritate calificată inversată pentru ca avertizările și sancțiunile să aibă un caracter mai automat. Acest lucru este valabil, în special, în cazul emiterii unei declarații în cazul în care un stat membru nu a luat nicio măsură corectivă față de avertizările venite anterior din partea Comisiei în ceea ce privește cheltuielile excesive, făcând referire și la situația în care un stat membru nu a întreprins acțiunile necesare pentru a remedia dezechilibrele macroeconomice identificate.
- Mai multă transparență, prin publicarea mai multor texte și discuții decât s-a prevăzut anterior. De asemenea, prin implicarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale în tragerea la răspundere a statelor membre.
- Codificarea semestrului european în textele juridice, acordând astfel o greutate legală acestei proceduri.
- Competențe crescute acordate Comisie prin solicitarea de a i se furniza mai multe informații decât era prevăzut anterior și prin instituirea de misiuni de supraveghere în statele membre.
- O nouă amendă (de 0,5% din PIB) în cazul prezentării de statistici frauduloase de date privind deficitele și datoria.
- O sancțiune privind depozitul prin aplicarea unei dobânzi (0,1% din PIB) în cazul în care un stat membru nu acționează conform recomandărilor pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice.
- Creșterea independenței organismelor de statistică.
- Mai multe detalii despre indicatorii ce vor fi folosiți în cadrul verificării dezechilibrelor macroeconomice pentru a fi siguri că instituția Comisiei nu ia în calcul doar indicatorii strict economici, ci acordă atenție și dimensiunii sociale.
- Protejarea proceselor de negociere socială și a acordurilor de calculare a salariilor.
- Clauza de revizuire a euro-obligațiunilor - Până la sfârșitul anului 2011 Comisia să pregătească un raport și mai multe variante de propuneri legislative.
Chestiuni rămase nerezolvate în pachetul legislativ adoptat în ședința plenară
Deși nu există încă un acord ferm asupra următoarelor subiecte, acestea pot fi regăsite în textele adoptate joi de către deputații europeni:
- Nu există încă un acord pentru emiterea de declarații ce vizează statele membre care nu țin cont de avertizările Comisiei în ceea ce privește depășirea cheltuielilor. Acest lucru este inclus în textele adoptate, deoarece este considerat ca fiind primul pas pentru impunerea de sancțiuni și, prin urmare, poate determina o țară să-și rectifice situația.
- Audierea miniștrilor de Finanțe de către Parlamentul European. Proiectul propus în plen face ca PE "să poată oferi posibilitatea de a invita statul membru în cauză să participe la un schimb de opinii".
- Referirea la nevoia de a putea cunoaște surplusurile de cont curent ale țărilor (cum este cazul Germaniei), dar și statele care înregistrează deficite de cont curent (cele care cu importuri mari), atunci când se evaluează cauzele unui dezechilibru macroeconomic.
