Programele Uniunii Europene „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli” au drept obiectiv, pe de o parte, să încurajeze adoptarea unei alimentaţii sănătoase de către copii, prin consumul de produse lactate şi de fructe şi legume, pe de altă parte, să contribuie la ameliorarea pieţei pentru aceste produse. Programul „Lapte în şcoli” oferă statelor membre, începând din 1977, subvenţii pentru vânzarea de produse lactate la preţuri reduse elevilor, în timp ce distribuirea gratuită în cadrul programului „Fructe în şcoli” a debutat mult mai recent, în anul şcolar 2009/2010. În prezent, UE alocă un buget anual de 180 de milioane de euro pentru aceste două programe.
Prin intermediul acestui audit al performanţei, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a examinat eficacitatea celor două programe, evaluând, în special, dacă subvenţiile acordate de UE au un impact direct asupra consumului acestor produse de către beneficiari şi dacă programele pot să îşi atingă obiectivele educative şi să influenţeze obiceiurile alimentare viitoare.
În urma auditului, s a concluzionat că:
- eficacitatea programului „lapte” este foarte scăzută, iar impactul acestuia este foarte redus, deoarece
- programul are un important „efect de balast”, ceea ce înseamnă că produsele subvenţionate ar fi fost, în majoritatea cazurilor, incluse în mesele servite de cantine sau ar fi fost cumpărate de către beneficiari chiar şi în lipsa unei subvenţii. Acest efect este accentuat de lipsa unui instrument de orientare a ajutorului spre nevoi prioritare;
- obiectivele educative exprimate nu sunt suficient luate în considerare la conceperea şi la implementarea programului;
- deşi este prea devreme pentru a se trage o concluzie cu privire la eficacitatea programului „Fructe în şcoli”, modul în care acesta este conceput face mai probabilă atingerea obiectivelor sale. Anumite soluţii utilizate în cadrul programului „fructe” ar putea fi considerate ca reprezentând posibile modalităţi de ameliorare a eficacităţii programului „lapte”.
Curtea de Conturi formulează o serie de recomandări, în special în ceea ce priveşte programul „Lapte în şcoli”.
Dacă programul va continua, va fi necesară o reformare în profunzime a acestuia, pentru a se remedia deficienţele identificate. Ar trebui avut în vedere modelul de distribuire gratuită în afara cantinelor, populaţia-ţintă urmând să fie definită în funcţie de anumite nevoi nutriţionale efective. Ar trebui să se examineze rolul şi importanţa măsurilor educative conexe. De asemenea, coordonarea şi sinergiile între cele două programe ar trebui consolidate, pentru a se asigura coerenţa globală a abordării nutriţionale şi o gestiune optimizată.
