Potrivit concluziei Curţii de Conturi Europene (CCE), conturile aferente exerciţiului 2010 prezintă în mod fidel situaţia financiară a Uniunii Europene, precum şi rezultatele operaţiunilor acesteia şi fluxurile sale de numerar pentru exerciţiul 2010. Totuşi, plăţile subiacente acestor conturi au fost în continuare afectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele de eroare estimat fiind de 3,7 % pentru o valoare totală a cheltuielilor UE de 122,2 miliarde de euro.
Indicele de eroare nu reprezintă o estimare cu privire la fraude, ci reflectă estimarea de către CCE a gradului de nerespectare a normelor care reglementează cheltuielile, exemple de astfel de situaţii incluzând: încălcarea normelor privind achizițiile publice, declararea de costuri neeligibile sau calculate incorect pentru proiecte care primesc cofinanţare din partea UE sau supradeclararea suprafeţelor de teren de către fermieri. Sistemele de control testate din diversele domenii ale bugetului UE continuau să fie doar parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilor.
Grupul de politici Coeziune, energie şi transporturi s-a dovedit a fi domeniul de cheltuieli al UE cel mai vulnerabil la erori, cu un indice estimat de eroare de 7,7 %. Acest indice este mai mare decât cel pentru 2009 şi, în acelaşi timp, explică uşoara creştere înregistrată la nivelul indicelui de eroare estimat pentru ansamblul bugetului. Statele membre poartă o parte a răspunderii, întrucât au fost, din nou, doar parţial eficace în prevenirea sau în detectarea şi corectarea erorilor. În plus, există în continuare riscuri ridicate la nivelul plăţilor intermediare şi finale pentru grupurile de politici Ajutorul extern, dezvoltarea şi extinderea şi Cercetare şi alte politici interne.
Pentru majoritatea cheltuielilor UE, indicele de eroare a rămas relativ stabil faţă de 2009. Pentru Agricultură şi resurse naturale, indicele de eroare estimat a fost de 2,3 %. Plăţile directe din cadrul Sistemului integrat de administrare şi control (IACS), cărora le-au corespuns aproape 40 de miliarde din totalul de 56,8 miliarde de euro cheltuite în acest domeniu, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.
Pe lângă conformitatea cu legile şi reglementările în vigoare, un alt obiectiv care ar trebui ţintit de cheltuielile UE este eficacitatea. În acest sens, Comisia şi statele membre ar trebui să acorde o mai mare atenţie stabilirii unor obiective de tip SMART (definite în mod exact, măsurabile, pertinente, realizabile şi cu termene de îndeplinire precise) atunci când planifică programele de cheltuieli ale UE, precum şi gestionării riscurilor care pot afecta punerea în aplicare a acţiunilor. O bună raportare cu privire la performanţă este esenţială pentru a asigura darea de seamă pentru actul de gestiune de către cei care sunt responsabili de administrarea bugetului UE.
Preşedintele CCE, Vítor Caldeira, a declarat astăzi Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European: "Raportul anual 2010 reiterează mesajul-cheie al rapoartelor din anii anteriori. În pofida ameliorării treptate a sistemelor, de-a lungul mai multor ani, continuă să existe riscuri semnificative la adresa regularităţii plăţilor, care nu pot fi combătute pe deplin decât prin reformarea cadrelor legislative şi prin remodelarea sistemelor de control. Propunerile vizând legislaţia sectorială care urmează să reglementeze cheltuielile începând cu anul 2014 reprezintă un prilej de a implementa aceste soluţii. Însă, aşa cum am subliniat şi anul trecut, reformele trebuie să fie axate pe îmbunătăţirea calităţii de ansamblu a cheltuielilor. Acest lucru înseamnă îmbunătăţirea gestiunii şi a combaterii riscurilor la adresa regularităţii şi a performanţei, concomitent cu reducerea costurilor mecanismelor de control".
Este pentru prima dată când CCE publică indici de eroare estimaţi, atât pentru ansamblul bugetului UE, cât şi pentru grupuri de domenii de politici. Indicii de eroare se calculează prin extrapolarea erorilor cuantificabile detectate în eşantioanele de operaţiuni auditate. CCE compară indicele de eroare estimat cu un prag de semnificaţie de 2 % pentru a determina – bazându-se şi pe alte probe de audit – dacă nivelul de eroare este semnificativ.
Prezentarea de azi, la Bruxelles, a Raportului anual 2010 în faţa Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European va pune în mişcare procedura de descărcare de gestiune privind execuţia bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2010. Preşedintele CCE, Vítor Caldeira, va prezenta Raportul anual 2010 şi în faţa Parlamentului European în sesiune plenară, marţi, 15 noiembrie, la Strasbourg, precum şi în faţa Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), la sfârşitul lunii noiembrie.
Raportul anual 2010 – Întrebări frecvente
1. Sunt conturile pentru exerciţiul 2010 eronate?
Nu, Curtea de Conturi Europeană concluzionează că, pentru exerciţiul 2010, conturile prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaţia financiară a Uniunii Europene, precum şi rezultatele operaţiunilor acesteia.
2. Ce înseamnă indicele de eroare estimat de 3,7 %?
Indicele de eroare estimat de Curte pentru plăţile din ansamblul bugetului UE aferent exerciţiului 2010 a fost de 3,7 %. Indicele de eroare nu reprezintă o estimare cu privire la fraude, ci reflectă estimarea de către Curte a gradului în care nu sunt respectate normele care reglementează cheltuielile, exemple de astfel de situaţii incluzând: încălcarea normelor privind achizițiile publice, declararea de costuri neeligibile sau calculate incorect pentru proiecte care primesc cofinanţare de la UE sau supradeclararea suprafeţelor de teren de către fermieri.
3. Erorile înseamnă fraudă?
Nu, doar o foarte mică proporţie din erorile constatate de Curte sunt legate de fraudă. Pentru a primi finanţare din partea UE, beneficiarii trebuie să respecte un ansamblu de norme precise care reglementează cheltuielile. Frauda este un act deliberat de inducere în eroare vizând obţinerea unui beneficiu. În cazul în care are motive să suspecteze activităţi frauduloase, Curtea informează în acest sens OLAF, oficiul antifraudă al Uniunii. Acesta are responsabilitatea de a efectua investigaţii în consecinţă şi de a proceda la urmărirea subsecventă a fiecărui caz în parte acolo unde este necesar.
4. Statelor membre le revine vreun rol în reducerea nivelului de eroare?
Da. Responsabilitatea celor care gestionează fondurile UE este să reducă probabilitatea producerii de erori, precum şi să instituie mecanisme de control care să le prevină şi să le detecteze şi corecteze. Pentru 80 % din cheltuielile UE, gestiunea fondurilor este partajată între Comisie şi statele membre. Cu toate acestea, Comisia este cea căreia îi revine responsabilitatea de ansamblu pentru execuția bugetului Uniunii Europene.
5. Cum se prezintă rezultatele pentru 2010, comparativ cu 2009?
Indicele global de eroare estimat a crescut de la 3,3 % în 2009 la 3,7 % în 2010. Acest fapt este cauzat de o creştere a indicelui de eroare estimat pentru plăţile din cadrul grupului de politici Coeziune, energie şi transporturi. În cadrul celorlalte domenii de cheltuieli ale UE, indicele de eroare estimat privind plăţile a rămas relativ constant în comparaţie cu 2009.
- DOSAR DE PRESĂ privind Raportul anual 2010, în 22 de limbi ale Uniunii Europene: www.eca.europa.eu
- Raportul anual 2010 al CCE
- Nota informativă
- Comunicatul de presă
- Întrebări frecvente
- Discursul preşedintelui Caldeira în faţa CONT
