Potrivit raportului anual de activitate, principalele realizări ale UE în 2011 sunt legate de consolidarea guvernanţei economice, măsurile de stimulare a creşterii şi a ocupării forţei de muncă şi introducerea unei noi metode prin care cetăţenii pot influenţa legislaţia europeană.
Anul trecut, UE a trebuit să ia măsuri rapide în câteva domenii de importanţă majoră, precum criza economică şi financiară, revoltele din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu şi negocierile internaţionale în materie de combatere a schimbărilor climatice, comerţ internaţional şi dezvoltare.
Raportul general prezintă pe scurt activităţile desfăşurate de instituţiile UE în 2011, iar acest articol le reia pe cele mai importante.
În încercarea de a contracara criza, UE a continuat reforma fundamentală a politicilor economice. Astfel, a consolidat guvernanţa economică, luând măsuri de îmbunătăţire a coordonării politicilor statelor membre, de supraveghere a bugetelor publice şi de impunere a unor sancţiuni în caz de necesitate. În decembrie, a adoptat un set de norme cruciale pentru supravegherea economică şi bugetară.
De asemenea, au fost create noi organisme europene care să ajute structurile naţionale de reglementare să supravegheze mai strict sectorul serviciilor financiare.
UE a venit şi în sprijinul ţărilor din zona euro afectate de criza datoriilor publice. În acelaşi timp, se analizează în continuare măsuri pe termen lung destinate ţărilor care ar putea avea nevoie de ajutor în viitor.
Planuri vizând redresarea economică
UE şi-a adaptat planurile de redresare, urmărind sporirea competitivităţii economiei europene. Unul dintre acestea, Actul privind piaţa unică, identifică 12 măsuri prioritare care le-ar permite consumatorilor, lucrătorilor şi întreprinderilor să valorifice mai bine avantajele pe care le oferă Uniunea.
Printre priorităţile instituţiilor europene s-au numărat şi domeniul energetic, combaterea schimbărilor climatice şi protecţia mediului. Guvernele statelor membre au convenit să accelereze integrarea pieţelor energetice şi a infrastructurii aferente şi să îmbunătăţească eficienţa energetică.
La începutul anului 2011, UE a adoptat normele prin care s-a înfiinţat Iniţiativa cetăţenească europeană. Începând din aprilie 2012, cetăţenii vor putea să-i solicite Comisiei să iniţieze anumite proiecte legislative, cu condiţia ca ideea expusă să beneficieze de suficientă susţinere. Astfel, europenii pot influenţa direct procesul decizional.
Ca răspuns la revoltele din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu, UE a lansat în mai o nouă politică europeană de vecinătate, având la bază un angajament comun de susţinere a democraţiei.
În decembrie, Croaţia a semnat tratatul de aderare, urmând să devină cel de-al 28-lea stat membru la data de 1 iulie 2013.
