Europa trebuie să inverseze, în secolul al 21-lea, tendința de scădere a rolului industriei, cu scopul de a asigura o creștere sustenabilă, de a crea locuri de muncă cu valoare ridicată și de a rezolva problemele societale actuale. Prin măsuri imediate, se poate obține o inversare a tendinței actuale de scădere, astfel încât, până în 2020, să se ajungă de la nivelul de 15,6%, cât este în prezent, la 20% din PIB-ul UE. Prin urmare, Comisia propune o serie de acțiuni prioritare menite să stimuleze investițiile în noi tehnologii, să îmbunătățească mediul de afaceri, accesul la piețe și la finanțare, în special pentru IMM-uri, și să pună în concordanță competențele cu necesitățile sectorului industrial.
Industria Europei are toate atuurile pentru a-și asuma acest rol: Europa este lider mondial în multe sectoare strategice precum sectorul autovehiculelor, sectorul aeronautic, ingineria, sectorul spațial, sectorul produselor chimice și cel al produselor farmaceutice. Industria încă reprezintă patru cincimi din exporturile europene, iar 80% din exporturile europene și din investițiile sectorului privat în cercetare și dezvoltare provin din industria manufacturieră. Dacă încrederea revine și, împreună cu aceasta, apar și noi investiții, industria Europei poate fi mai performantă și își poate relua creșterea. Acesta este mesajul central al uneicomunicări prezentate la Bruxelles de Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene. Măsurile propuse în cadrul acestei comunicări ar trebui să contribuie de asemenea la reducerea decalajului de competitivitate dintre statele membre și regiunile UE.
Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene, comisar pentru industrie și antreprenoriat, a declarat pe 10 octombrie: „Nu putem continua să asistăm la delocalizarea industriei din Europa. Cifrele noastre sunt extrem de clare: Industria europeană poate asigura creștere și poate crea locuri de muncă. Astăzi am prezentat condițiile indispensabile unei reindustrializări sustenabile a Europei, dezvoltării investițiilor necesare în noi tehnologii și reinstaurării unui climat de încredere și spirit antreprenorial. Lucrând împreună și reinstaurând încrederea, putem readuce industria în Europa.”
MEMO/12/759
Comisia a adoptat de asemenea două rapoarte privind competitivitatea: noul tablou de bord privind performanțele industriale în statele membre, care examinează cinci domenii cheie: productivitatea industriei manufacturiere; rezultatele la export; inovarea și sustenabilitatea; mediul de afaceri și infrastructura; finanțele și investițiile (MEMO/12/760); și raportul pe 2012 privind competitivitatea în Europa (MEMO/12/761), care examinează principalele tendințe ale globalizării din ultimii 15 ani, costurile și beneficiile pe care le aduce aceasta, precum și provocările viitoare pentru întreprinderile din UE.
Lipsa de încredere conduce la lipsa de investiții
Incertitudinea de pe piețe, problemele de finanțare, lipsa cererii și deficitul de competențe au condus la o lipsă de încredere care, la rândul său, a condus la o lipsă de investiții și la pierderea de locuri de muncă în sectorul industrial.
Pilonii politicii industriale consolidate sunt:
- Investițiile în inovare - crearea unor condiții-cadru propice investițiilor, pentru a permite o revenire rapidă la nivelurile de dinainte de criză, punând accentul pe șase domenii prioritare care oferă un potențial enorm de creștere și de creare de locuri de muncă în Europa: tehnologii de fabricație avansate pentru o producție ecologică, tehnologii generice esențiale, piețe pentru bioproduse, o politică sustenabilă în domeniul industriei și al construcțiilor și materii prime sustenabile, vehicule și nave ecologice, precum și rețele inteligente. Statele membre ar trebui să-și aducă propria contribuție și să acorde prioritate investițiilor în aceste șase domenii.
- Îmbunătățirea condițiilor de piață – ameliorarea funcționării pieței interne și deschiderea piețelor internaționale. Comisia se va concentra pe anumite teme în legătură cu care se pot realiza progrese rapide: îmbunătățirea funcționării pieței interne a bunurilor, încurajarea spiritului antreprenorial în ceea ce privește piața unică digitală (care se estimează că va crește cu 10% pe an până în 2016), protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și continuarea acțiunilor de încurajare a extinderii prezenței în lume a IMM-urilor din UE, pentru a atinge pe termen mediu 25% (față de 13% în prezent).
- Accesul la finanțare și capitaluri – îmbunătățirea activității de creditare a economiei reale printr-o mobilizare și direcționare mai eficientă a resurselor publice, inclusiv a celor ale BEI (care ar trebui să aloce între 10 și 15 miliarde EUR pentru împrumuturi suplimentare dedicate IMM-urilor) și ale Fondurilor structurale, și prin deblocarea fondurilor private prin eliminarea dificultăților cu care se confruntă fondurile de capital de risc și prin facilitarea operațiunilor transfrontaliere ale societățile de dimensiuni mai mici.
- Capitalul uman și competențele – punerea la dispoziția forței de muncă a mijloacelor necesare pentru a face față transformărilor industriale, în special printr-o mai bună anticipare a nevoilor și a neconcordanțelor în materie de competențe. În acest domeniu, Comisia va promova în special cooperarea dintre angajatori, lucrători și autoritățile relevante prin crearea de consilii sectoriale europene pentru competențe și de alianțe sectoriale pentru competențe.
Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestor măsuri, Comisia va monitoriza îndeaproape un număr de variabile-cheie.
1. Investiții
Formarea brută de capital fix ca pondere din PIB a fost de 18,6% în 2011. Înainte de criză, acesta a atins 21,25% din PIB în 2007. Efortul investițional necesar pentru a ne îmbunătăți productivitatea ar presupune atingerea în 2015 a nivelurilor de investiții de dinainte de criză și niveluri medii de peste 23% până în 2020. Investițiile în echipamente sunt în prezent de 6 - 7% din PIB. În vederea îmbunătățirii productivității și a introducerii de tehnologii noi, este necesară atingerea nivelurilor de dinainte de criză și o creștere sustenabilă într-un ritm de peste 9% din PIB până în 2020.
2. Comerțul pe piața internă
Comerțul de bunuri pe piața internă reprezintă în prezent puțin sub 21% din PIB. Într-o piață internă revitalizată, acest nivel ar trebui să fie de 25% până în 2020.
3. IMM-uri
Conform aspirațiilor Comisiei legate de inițiativa emblematică Agenda digitală, numărul întreprinderilor mici care desfășoară activități de comerț electronic ar trebui să crească, pentru a atinge 33% până în 2015. Proporția IMM-urilor care exportă pe piața internă a fost de 25%, conform studiului din 2009. Obiectivul pe termen mediu este ca IMM-urile să fie în mod egal angajate pe piața internă și pe piețe din afara UE.
Context
Comunicarea constituie un răspuns la provocările importante cărora trebuie să le facă față industria europeană ca urmare a crizei economice actuale și prezintă o serie de acțiuni prioritare menite să sprijine redresarea pe termen scurt și mediu și să asigure competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a industriei europene. De asemenea, aceasta analizează situația industriei din UE de la adoptarea, în octombrie 2010, a inițiativei emblematice a Comisiei „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării”1 în contextul Strategiei Europa 2020.
[1] COM(2010)614.
Contact:
Carlo Corazza (+32 2 295 17 52)
Sara Tironi (+32 2 299 04 03)
