Islanda, cu un pas mai aproape de UE

        Examinarea candidaturii Islandei pentru aderarea la UE demarează rapid.

Având în vedere şansele reale pe care le are această ţară de a deveni membră a UE, decizia a fost luată rapid, la mai puţin de două săptămâni de la prezentarea cererii de aderare de către Islanda.         Comisia Europeană urmează să elaboreze un studiu amănunţit al sistemului economic, juridic şi politic al acestei ţări, în mod normal fiind nevoie de cel puţin un an. Însă este posibil ca Islanda să nu fie nevoită să aştepte la fel de mult ca alte ţări, deoarece dispune de o economie de piaţă avansată şi stabilă şi de instituţii democratice, două condiţii esenţiale pentru a deveni stat membru.

        Pe baza acestui raport, Consiliul UE şi Parlamentul European vor lua o decizie cu privire la acceptarea candidaturii Islandei. Următoarea etapă va fi derularea negocierilor de aderare, care vor dura timp de un an sau doi. Dacă UE acceptă candidatura, Islanda va organiza un referendum.

        Până nu de mult, această insulă din Atlanticul de Nord, cu o populaţie de 320 000 de locuitori, nu era favorabilă aderării la UE. Însă, în urma crizei bancare din luna octombrie, când moneda islandeză s-a devalorizat brusc, Islanda a întrevăzut perspectiva de a adera la UE şi de a adopta moneda euro ca modalitate de stabilizare a economiei.
Preşedintele Barroso a răspuns favorabil deciziei Islandei, despre care a spus că reprezintă un „semn de vitalitate a proiectului european şi un simbol al speranţei pe care o aduce Uniunea Europeană”.

        Islanda are deja multe legături cu UE. Ca stat membru al Spaţiului Economic European , Islanda este integrată în piaţa UE şi aplică, în mare parte, legislaţia europeană. De asemenea, este membră a spaţiului Schengen, la fel ca multe alte ţări din UE.

        Un capitol de negociere dificil ar putea fi drepturile de pescuit. Acest aspect nu este abordat în cadrul Spaţiului Economic European care le oferă cetăţenilor islandezi dreptul de a locui şi de a munci în UE, lăsându-le în acelaşi timp libertatea de a-şi defini propriile politici în materie de agricultură şi fiscalitate.

        La reuniunea din 27 iulie, miniştrii afacerilor externe şi-au reconfirmat sprijinul faţă de aspiraţia ţărilor din Balcanii de Vest de a adera la UE. În prezent, trei state (Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) au fost acceptate oficial drept ţări candidate. Alte cinci state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia şi Kosovo) au statutul de ţări potenţial candidate.