Comisia prezintă noua strategie de reorganizare a învățământului

În rândul tinerilor, rata șomajului este de aproape 23% în întreaga Uniune Europeană, deși există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi ocupate. Europa are nevoie de o reorganizare radicală a modului în care sistemele de învățământ și formare contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii. Este o provocare cum nu se poate mai dificilă în contextul măsurilor de austeritate generalizate și al reducerilor din cadrul bugetelor pentru educație. Comisia Europeană lansează o strategie denumită „Reorganizarea învățământului” destinată să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competențelor și aptitudinilor necesare pe piața muncii și pentru a-și atinge obiectivele în materie de creștere și de creare de locuri de muncă.

Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a declarat:„Reorganizarea învățământului nu este doar o chestiune de bani: deși este adevărat că trebuie să investim mai mult în educație și formare, este limpede că sistemele de învățământ trebuie să fie modernizate și dotate cu un mod de funcționare mai flexibil pentru a răspunde necesităților reale ale societății contemporane.Europa va reveni la o creștere susținută numai prin formarea de profesioniști înalt calificați și adaptabili care să poată contribui la inovare și antreprenoriat. Realizarea de investiții eficiente și bine orientate este esențială în acest sens, însă nu ne vom atinge obiectivele reducând bugetele pentru educație.”

Strategia „Reorganizarea învățământului” vizează o schimbare radicală a sistemelor educative, concentrându-se mai mult asupra „rezultatelor învățării”, și anume asupra cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor pe care le dobândesc elevii. Simplul fapt de a fi participat la procesul educațional nu mai este suficient. În plus, mai trebuie îmbunătățite considerabil și cunoștințele elementare în materie de citit, scris și socotit și trebuie dezvoltate sau consolidate competențele antreprenoriale și spiritul de inițiativă (a se vedeaIP/12/1224 privind apelul la o orientare mai puternică asupra noilor competențe în școli).

Pentru a se asigura o mai mare compatibilitate a învățământului cu necesitățile elevilor și ale pieței muncii, metodele de evaluare trebuie adaptate și modernizate. Ar trebui intensificată utilizarea TIC și a resurselor educaționale deschise în toate contextele educaționale. Profesorii trebuie să-și actualizeze propriile competențe prin formare periodică. De asemenea, strategia face apel la statele membre să consolideze legăturile dintre școală și angajatori, să apropie întreprinderile de sala de clasă și să le permită tinerilor să descopere universul muncii prin intensificarea activităților de învățare într-un mediu profesional. Miniștri educației din UE sunt încurajați, de asemenea, să-și intensifice cooperarea în acest domeniu la nivel național și european.


Printre alte măsuri propuse se numără un nou criteriu de referință pentru învățarea limbilor străine, orientările privind evaluarea și dezvoltarea educației antreprenoriale, precum și o analiză a impactului la nivelul UE privind utilizarea TIC și a resurselor educaționale deschise în învățământ, pentru a deschide calea unei noi inițiative, care va fi lansată în 2013, privind „Deschiderea învățământului”, al cărei scop este de a valorifica la maximum potențialul TIC pentru educație.

Context

Competențele sunt esențiale pentru productivitate, iar Europa trebuie să reacționeze, dată fiind creșterea calității educației și a ofertei de competențe pe plan mondial. Prognozele indică faptul că, în 2020, peste o treime dintre locurile de muncă din UE vor putea fi ocupate numai de absolvenți de învățământ terțiar și că numai 18% dintre locurile de muncă vor fi disponibile pentru persoane cu un nivel redus de calificare.

În prezent, 73 de milioane de europeni, adică aproximativ 25% dintre adulți, au un nivel scăzut de educație. Aproape 20% dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeți, iar în cinci țări, peste 25% dintre aceștia au un nivel scăzut al competențelor de citire (Bulgaria - 41%, România - 40%, Malta - 36%, Austria - 27,5% și Luxemburg - 26%). Abandonul școlar rămâne la niveluri inacceptabil de ridicate în mai multe state membre: 26,5% în Spania și 23,2% în Portugalia (obiectivul UE este de sub 10%). Dintre adulți, mai puțin de 9% participă la formarea pe tot parcursul vieții (obiectivul UE este de 15%).

Recomandările conturate în „Reorganizarea învățământului” se bazează pe concluziile „Monitorului educației și formării” din 2012, o nouă anchetă anuală a Comisiei care evidențiază oferta de competențe din statele membre.

„Reorganizarea învățământului” pe scurt:

1. Trebuie să se pună mai mult accentul pe dezvoltarea competențelor transversale și a celor elementare la toate nivelurile. Acest lucru este valabil mai ales în cazul competențelor antreprenoriale și IT.
2. Un nou criteriu de referință pentru învățarea limbilor străine: până în 2020, cel puțin 50% dintre tinerii de 15 ani ar trebui să cunoască o limbă străină (42% în prezent) și cel puțin 75% ar trebui să studieze o a doua limbă străină (61% în prezent).
3. Sunt necesare investiții pentru a crea sisteme de învățământ și formare vocațională de nivel mondial și pentru a spori nivelurile de învățare într-un mediu profesional.
4. Statele membre trebuie să îmbunătățească recunoașterea calificărilor și a competențelor, inclusiv a celor dobândite în afara sistemului oficial de educație și formare.
5. Tehnologia, în special internetul, trebuie exploatată la maximum. Școlile, universitățile și institutele vocaționale și de formare trebuie să permită un acces mai larg la educație prin resursele educaționale deschise.
6. Aceste reforme trebuie sprijinite de profesori bine pregătiți, motivați și întreprinzători.
7. Finanțarea trebuie orientată astfel încât să maximizeze randamentul investițiilor. Atât la nivel național, cât și la nivelul UE este necesar să se dezbată problema finanțării educației – în special a învățământului vocațional și a celui superior.
8. Este esențial să se adopte o abordare bazată pe parteneriate. Sunt necesare atât fonduri publice, cât și fonduri private pentru stimularea inovării și favorizarea schimburilor productive dintre mediul academic și sectorul întreprinderilor.

Erasmus pentru toți, programul pentru educație, formare, tineret și sport propus de Comisie, în valoare de 19 miliarde EUR, ar avea ca scop dublarea numărului de beneficiari ai burselor pentru oportunități de consolidare a competențelor prin studiu, formare sau voluntariat în străinătate, ajungându-se la 5 milioane de astfel de beneficiari în perioada 2014-2020. Peste două treimi din bugetul programului ar sprijini acest tip de mobilitate în scop educațional, iar restul ar urma să fie alocat pentru proiecte axate pe cooperare în scopul inovării, pe reformarea politicilor și pe schimbul de bune practici.

La 5 decembrie, Comisia va prezenta un pachet de măsuri privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care include o propunere de garanție pentru tineret. prin care se solicită statelor membre să se asigure că fiecare tânăr primește o ofertă de calitate în materie de angajare, formare sau completare a studiilor în termen de patru luni de la terminarea școlii sau de la angajare. Propunerea prevede valorificarea la maximum a fondurilor UE și mai ales a Fondului social european.

Persoane de contact:
Dennis Abbott (+32 2 295 92 58); Twitter: @DennisAbbott
Dina Avraam (+32 2 295 96 67)

Pagini Utile

• Strategia „Reorganizarea învățământului” și anexele
• Comisia Europeană: Educație și formare
• Site-ul internet al dnei Androulla Vassiliou
• Urmăriți activitatea dnei Androulla Vassiliou pe Tweeter @VassiliouEU.