Echipele Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) au efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 15 – 29 ianuarie pentru a purta discuţii privind cea de-a şaptea şi ultima evaluare de către FMI şi ultima evaluare de către CE a programului economic al României. La nivelul staff-ului, s-a ajuns la un acord cu privire la acţiunile de corectare care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele prevăzute în program, mai cu seamă în ceea ce priveşte reducerea arieratelor statului şi reforma întreprinderilor publice, precum şi în privinţa proiectului de buget pe anul 2013. Având în vedere timpul necesar pentru implementarea acestor măsuri şi finalizarea cu succes a evaluărilor, autorităţile vor solicita o prelungire cu trei luni a programului încheiat cu FMI. Acest lucru ar trebui deasemenea să faciliteze şi finalizarea ultimei evaluări de către Uniunea Europeană.
Conform estimărilor preliminare, creşterea reală a PIB în anul 2012 a fost aproape liniară. În anul 2013, este prognozată o creştere de aproximativ 1,6 la sută, în principal pe seama cererii interne. Inflaţia a crescut la 5 la sută la finele anului 2012, în parte din cauza preţurilor mai mari la produsele alimentare ca urmare a recoltei sărace, anticipându-se o scădere în a doua parte a lui 2013, depăşind apoi uşor nivelul de 3.5 la sută, până la finele anului. Se aşteaptă ca deficitul de cont curent să rămână în jurul valorii de 4 la sută din PIB în anul 2013.
Dezechilibrele fiscale acumulate înainte de criza financiară internaţională au fost în cea mai mare parte corectate. Conform estimărilor preliminare, deficitul bugetar în anul 2012 a fost redus, conform sistemului pe bază de angajamente, la sub 3 la sută din PIB – aşa cum fusese planificat. Cu toate acestea, ţinta de deficit în termeni cash nu a fost îndeplinită, în principal ca urmare a suspendării rambursărilor pentru unele dintre proiectele finanţate din fonduri europene, pe fondul neregulilor constatate de autorităţile române de audit.
Bugetul anului 2013 ţinteşte un deficit de 2,4 la sută din PIB în termeni de angajamente şi 2,1 la sută în termeni cash. Bugetul permite majorarea salariilor în sectorul public în aşa fel încât acestea să poată reveni la nivelul dinaintea perioadei de criză, o majorare cu 4 la sută a pensiilor, precum şi o alocare semnificativă destinată reducerii la 60 zile a perioadelor de plată a facturilor în sistemul de sănătate, în concordanţă cu Directiva Uniunii Europene privind combaterea întârzierii plăţilor (7/2011/EU). Măsurile privind veniturile includ unele reduceri ale deducerilor fiscale, îmbunătăţirea fiscalizării în domeniul agricol, precum şi introducerea obligativităţii impozitului de 3 la sută la cifra de afaceri pentru segmentul întreprinderilor mici. Salariul minim va creşte de la 700 lei cu 50 lei la 1 februarie, iar ulterior cu încă 50 lei de la 1 iulie.
Autorităţile s-au angajat să reia reforma întreprinderilor de stat: oferta publică secundară de 15 la sută din capitalul companiei Transgaz se va finaliza în lunile care urmează, în timp ce la CFR Marfă pachetul majoritar va fi vândut unui investitor strategic. Oltchim va intra în insolvenţă. Se vor accelera eforturile de numire a consiliilor de administraţie şi managerilor profesionişti la întreprinderile publice. Calendarul dereglementării preţurilor la electricitate şi gaze naturale va fi respectat cu stricteţe, în timp ce se vor lua măsuri pentru a proteja consumatorii casnici cei mai vulnerabili.
Pagini Utile
- România şi asistenţa CE:
Pentru mai multe informaţii despre România şi asistenţa CE privind Balanţa de Plăţi, puteţi consulta link-ul acesta și acesta.
- Acordul de tip Stand-By cu Fondul Monetar Internaţional:
Pentru mai multe informaţii despre Acordul de tip Stand-By cu Fondul Monetar Internaţional, vă rugăm să consultaţi următoarele link-uri: România și FMI și pagina de internet a FMI.
