În luna mai a acestui an, alegătorii din cele 28 de țări ale UE vor merge la urne pentru a-i alege pe politicienii care îi vor reprezenta în Parlamentul European în următorii 5 ani.
Date fiind noile competențe substanțiale care i-au fost acordate Parlamentului în 2009, alegerile din această primăvară ar trebui să se bucure de un interes mai mare ca oricând din partea alegătorilor. Membrii Parlamentului European sunt aleși prin vor direct începând din 1979.
Una dintre primele atribuții care îi vor reveni noului Parlament European va fi desemnarea viitorului președinte al Comisiei Europene.
Conform noului sistem, instituit de Tratatul de la Lisabona, șefii de stat și de guvern trebuie să nominalizeze un candidat pe baza rezultatelor scrutinului. Aceasta înseamnă că Parlamentul va avea o influență mai mare și asupra desemnării comisarilor.
Motivarea alegătorilor
Pentru prima dată, grupurile politice din Parlamentul European vor putea propune candidați la postul de președinte al Comisiei.
Partidul Socialiștilor Europeni (PSE), de centru-stânga, a anunțat deja că germanul Martin Schultz, actualul președinte al Parlamentului, este candidatul său oficial la acest post.
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), grup politic cu o orientare de centru, își va desemna candidatul luna viitoare, având de ales între comisarul european de origine finlandeză Olli Rehn și fostul prim-ministru al Belgiei, Guy Verhofstadt.
Între timp, alți șase candidați, dintre care patru foști și actuali prim-miniștri, s-au înscris în cursa pentru desemnarea candidatului din partea Partidul Popular European (PPE), grup politic de centru-dreapta. Decizia finală se va lua probabil în luna martie.
Candidatul din partea Grupului Verzilor, care a propus o listă de patru nume, va fi desemnat în urma unor alegeri primare care se vor desfășura on-line.
Combaterea dezinteresului alegătorilor
Se speră că modificările introduse vor suscita un interes mai mare față de aceste alegeri și vor contribui la creșterea nivelului de participare la vot care, la scrutinul precedent din 2009, a fost de numai 43%.
Potrivit unui sondaj realizat anul trecut, 62% din respondenți consideră că desemnarea unor candidați afiliați politic pentru funcția de președinte al Comisiei, precum și organizarea alegerilor în aceeași zi în toată Europa, ar putea crește rata de participare la vot.
Datorită noului sistem, alegătorii europeni vor avea, pentru prima dată, un rol direct în numirea viitorului lider al Comisiei, iar acest lucru ar trebui să sporească legitimitatea democratică a UE.
Pagini Utile
