Privarea de dreptul de vot: Comisia acționează pentru a apăra drepturile de vot ale cetățenilor UE din străinătate

Comisia Europeană a emis orientări pentru statele membre ale UE în care există norme care duc la pierderea drepturilor de vot ale cetățenilor în cadrul alegerilor naționale pentru simplul fapt că și-au exercitat dreptul la liberă circulație în UE. Cinci state membre (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta și Marea Britanie) aplică în prezent regimuri care au acest efect. Deși în temeiul tratatelor UE existente, statele membre au competența de a stabili categoriile de persoane care beneficiază de dreptul de vot în cadrul alegerilor naționale, astfel de practici de privare de dreptul de vot pot afecta drepturile privind libera circulație în UE. De asemenea, aceste practici de privare de dreptul de vot contravin unuia dintre principiile fondatoare ale cetățeniei Uniunii, care vizează conferirea de drepturi suplimentare cetățenilor, și nu privarea acestora de drepturi. „Dreptul de vot este unul dintre drepturile politice fundamentale ale cetățeniei și constituie însăși esența democrației. A-i priva pe cetățeni de dreptul lor de a-și exprima votul atunci când se mută într-o altă țară a UE înseamnă practic a sancționa cetățenii pentru că și-au exercitat dreptul la liberă circulație. Prin astfel de practici există riscul ca aceștia să devină cetățeni de categoria a doua”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Prin scrisori, petiții și dialogurile cu cetățenii, aceștia ne-au explicat cât de important este acest aspect pentru ei. De aceea, în Raportul din 2013 privind cetățenia UE, Comisia și-a luat angajamentul de a remedia această situație. Astăzi ne îndeplinim atribuțiile care ne revin în acest sens. Invităm statele membre să dea dovadă de o mai mare flexibilitate și emitem orientări proporționale celor cinci țări vizate, astfel încât cetățenii să fie reînscriși pe lista electorală a țării lor de origine. Sper că statele membre vor fi pregătite să abordeze aceste preocupări foarte concrete, deoarece privarea de dreptul de vot este o problemă importantă pentru persoanele vizate.” În prezent, cinci state membre au norme naționale care duc la pierderea drepturilor de vot naționale ca urmare a perioadelor în care au avut reședința în străinătate (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta și Marea Britanie). Normele diferă semnificativ, cetățenii ciprioți pierzându-și dreptul de vot în cazul în care nu au avut reședința în Cipru în cursul celor șase luni premergătoare alegerilor, în timp ce cetățenii britanici trebuie să fi fost înregistrați la vot cu o adresă din Marea Britanie în ultimii 15 ani (a se vedea sinteza din anexă). Alte state membre permit resortisanților lor din UE să își păstreze dreptul de a vota în anumite condiții, ca de exemplu Austria, care solicită cetățenilor cu reședința în străinătate să reînnoiască periodic înscrierea pe lista electorală, sau Germania, care solicită cetățenilor să cunoască politica națională și să fie afectați de aceasta sau să fi avut reședința în Germania timp de cel puțin trei luni în decursul ultimilor 25 de ani.

Principala justificare pentru normele de privare de dreptul de vot — și anume faptul că cetățenii care locuiesc în străinătate nu mai au suficiente legături cu țara lor de origine — pare a nu mai fi valabilă în lumea de azi interconectată.

Orientările emise de Comisie au scopul de a aborda problema în mod proporțional, invitând statele membre:

• să permită resortisanților lor care își exercită dreptul la liberă circulație în UE să își păstreze dreptul de vot la alegerile naționale dacă fac dovada interesului în continuare pentru viața politică din țara lor, inclusiv prin solicitarea de a rămâne pe lista electorală;
• atunci când permit resortisanților cu reședința într-un alt stat membru să solicite menținerea posibilității de exprimare a votului, să se asigure că aceștia pot face aceasta pe cale electronică;
• să informeze cetățenii în timp util și în mod adecvat cu privire la condițiile și modalitățile practice de păstrare a dreptului de a-și exprima votul în cadrul alegerilor naționale.

Exemple
Un cuplu danez s-a mutat în Polonia pentru a lucra în această țară, în timp ce fiica lor a rămas în Danemarca pentru a-și termina studiile. Ei se întorc frecvent la Copenhaga, să își vadă familia și prietenii, și urmăresc îndeaproape evoluțiile politice și sociale din Danemarca, unde intenționează să se reîntoarcă, în cele din urmă. Cu toate acestea, ei nu își pot exprima votul la alegerile naționale, întrucât cetățenii danezi care părăsesc țara pot rămâne pe listele electorale doar dacă intenționează să se reîntoarcă în termen de doi ani.
Un pensionar britanic s-a mutat în Franța după pensionare, dar păstrează legătura strânsă cu prietenii și familia din Marea Britanie. Acesta are în continuare în proprietate un apartament în Marea Britanie și urmărește evoluțiile politice de acolo prin intermediul programelor de actualități transmise de canalele de radio și de televiziune britanice disponibile pe scară largă în alte țări ale UE. Cu toate acestea, după 15 de ani de la pensionare, acesta nu va mai putea vota în alegerile naționale britanice.

Context
Cetățenia UE oferă cetățenilor UE dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale și europene în țara din UE în care își au reședința în aceleași condiții ca cele aplicate resortisanților. Cu toate acestea, drepturile respective nu se extind la alegerile naționale și, în cele 13 state membre în care regiunile au competențe legislative, nici la alegerile regionale.
În Raportul privind cetățenia UE în 2010, Comisia a identificat problema privării de dreptului de vot, ca fiind o problemă pentru cetățenii UE care își exercită drepturile de liberă circulație și a lansat o discuție privind soluțiile posibile.

La 19 februarie 2013, Parlamentul European și Comisia au organizat o audiere comună cu privire la cetățenia UE. Participanții, inclusiv cetățeni afectați, reprezentanți ai societății civile, membri ai Parlamentului European și experți au subliniat necesitatea de a reevalua politicile existente care privează cetățenii de dreptul de vot și justificările care stau la baza acestora având în vedere evoluțiile actuale către o participare democratică mai favorabilă incluziunii în cadrul UE.

De asemenea, conform unui studiu Eurobarometru recent privind drepturile electorale, două treimi dintre respondenți au considerat că pierderea dreptului de a vota la alegerile naționale din țara lor de origine doar pentru că au reședința în altă țară a UE nu se justifică.

Raportul din 2013 privind cetățenia UE a prezentat 12 modalități concrete pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni să valorifice mai bine drepturile lor la nivelul UE, de la căutarea unui loc de muncă în altă țară a UE la asigurarea unei participări mai intense la viața democratică a Uniunii. Prin intermediul raportului, Comisia și-a luat angajamentul de a propune modalități constructive care să permită cetățenilor UE să își păstreze dreptul de a vota în alegerile naționale din țara lor de origine.

Persoane de contact:
Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)
Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)

Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e-mail

ANEXĂ

1. Situația în statele membre

Pagini Utile

1. Dosar de presă (comunicarea și recomandarea Comisiei)
2. Mai 2014: Votul tău contează!
   
3. Comisia Europeană — Cetățenia UE — Drepturi electorale
   
4. Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție
   
5. Puteți urmări activitatea dnei vicepreședinte pe Twitter: @VivianeRedingEU
   
6. Puteți urmări EU Justice pe Twitter: @EU_Justice