Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat în vizită la Bucureşti în perioada 21 ianuarie – 4 februarie 2014, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare, combinate, în cadrul programului economic sprijinit the FMI prin Acordul Stand-By, precum şi pentru actualizarea situaţiei programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi.
S-a ajuns la un acord la nivel tehnic. Programul rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună. Majoritatea criteriilor de performanţă stabilite pentru finele lunii decembrie 2013 au fost îndeplinite sau sunt aproape îndeplinite.
În anul 2013, produsul intern brut s-a accelerat, înregistrându-se o creştere estimată de 2,8 procente, susţinută de exporturile puternice, în timp ce cererea internă a rămas slabă. Activitatea economică a fost susţinută în mare parte de o producţie industrială puternică şi de recolta bogată. În anul 2014, se preconizează o creştere cu 2,2 procente a PIB-ului real, în timp ce pe plan intern cererea se va consolida pe fondul suportului acordat prin cadrul politicilor, dar şi ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor Uniunii Europene şi a creşterii încrederii. Inflaţia ajunsă la valori istorice minime este preconizată a scădea în continuare în prima jumătate a anului 2014, înainte de a reveni, în cea de a doua jumătate a anului, în partea superioară a intervalului ţintit de banca naţională. Se preconizează ca deficitul contului curent să rămână în continuare între 1 şi 1,5 procente din PIB, contribuind astfel la poziţia externă puternică a României, care a ajutat ţara să depăşească recentele presiuni din pieţele emergente. Autorităţile au aprobat un buget în concordanţă cu ţinta de deficit de 2,2 procente din PIB stabilită pentru anul 2014. Amânarea pentru încă o perioadă a implementării accizelor la carburanţi va fi compensată prin îngheţări pe partea de cheltuieli. Autorităţile intenţionează continuarea ajustării fiscale în anul 2015, pentru ca România să îndeplinească obiectivul budgetar pe termen mediu, acela al unui deficit structural de 1 la sută din PIB, în acelaşi timp permiţând noi creşteri aşteptate ale co-finanţării proiectelor sprijinite de Uniunea Europeană.
Politica monetară continuă să fie relaxată, ceea ce s-a tradus printr-o reducere considerabilă a ratelor de dobândă pe segmentul creditării. În combinaţie cu programele guvernamentale de garantare, acest lucru ar trebui să permită o revenire modestă a creditării în lei. În ciuda presiunilor legate de calitatea activelor, sectorul bancar dispune în continuare de un capital confortabil, dar şi de lichidităţi şi rezerve de provizionare.
S-a înregistrat o încetinire a progreselor în reducerea arieratelor companiilor de stat. Cu toate acestea, au fost demarate acţiuni corective, care includ transferuri bugetare şi măsuri de restructurare. Urmează a fi definit un plan de acţiune pentru reducerea sustenabilă a arieratelor pe termen mediu. Beneficiind de experienţa succesului înregistrat de prima ofertă publică iniţială în cazul Romgaz, finalizarea ofertelor publice iniţiale în cazul altor trei întreprinderi de stat se desfăşoară conform planificării. Reforma cadrului de reglementare în sectoarele energie şi transporturi vor continua, ca şi procesul dereglementării preţurilor la gazul natural şi energie electrică, în concordanţă cu foile de parcurs convenite.
Persoane de contact:
Simon O'Connor +32 460/767 359 - +32 2 296 73 59 - Simon.O'Connor@ec.europa.eu
Vandna Kalia +32 460/795 824 - +32 2 299 58 24 - Vandna.Kalia@ec.europa.eu
Audrey Augier +32 460/752 197 - +32 2 297 16 07 - Audrey.Augier@ec.europa.eu
