În data de 16 octombrie 2009, Comisia Europeană a lansat o consultare publică a profesioniştilor industriei audiovizuale europene, pe tema modalităţii optime de valorificare a oportunităţilor şi de abordare a provocărilor „revoluţiei digitale” din sectorul cinematografic european. Cinematografia digitală poate ieftini şi flexibiliza activitatea de distribuţie a filmelor, permiţând astfel circulaţia mai multor filme europene. Însă „digitalizarea” necesită investiţii masive. Dacă nu se elaborează cât mai curând modele de afaceri şi scheme viabile de ajutor, o treime din cinematografele europene ar putea fi ameninţate cu închiderea din cauza costurilor ridicate ale echipamentelor digitale. Feedback-ul profesioniştilor din domeniul cinematografiei şi al industriei audiovizuale, precum şi din partea caselor naţionale de filme şi altor părţi interesate pe durata celor două luni de consultare inaugurată astăzi de Comisie se va materializa, la începutul anului viitor, într-o comunicare având ca obiect definirea politicii Comisiei în domeniul cinematografiei digitale.
„Revoluţia digitală are loc acum, iar cinematografia europeană trebuie să fie bine pregătită pentru aşa ceva!" a declarat Viviane Reding, comisar UE pentru societatea informaţională şi media. „Convergenţa între conţinutul tradiţional şi tehnologia digitală schimbă radical modul în care filmele sunt produse, distribuite şi vizionate. Această evoluţie tehnologică poate crea noi oportunităţi de afaceri, noi locuri de muncă şi noi servicii pentru consumatori – dacă creăm cadrul adecvat pentru stimularea acestui proces. Prin urmare, Comisia doreşte să consulte toate părţile interesate cu privire la experienţele, necesităţile şi aşteptările lor în contextul digitalizării, care reprezintă un proces esenţial pentru viitorul cinematografiei europene.”
Comisarul pentru concurenţă Neelie Kroes a afirmat: „O dezbatere publică pe tema impactului cinematografiei digitale în Europa era necesară de multă vreme. Vor fi necesare investiţii substanţiale. Ajutoarele de stat pot, de asemenea, să contribuie la procesul de digitalizare. Prin urmare, trebuie să înţelegem în detaliu dinamica acestui sector pentru a putea garanta că tranziţia către digital va fi spre binele operatorilor din sectorul cinematografiei şi, în cele din urmă, al consumatorilor.”
Realizatorii de filme utilizează din ce în ce mai mult tehnologiile digitale. Noile camere de luat vederi şi noile formate facilitează producerea de filme. Există şi alte instrumente digitale care sunt utilizate pentru efecte speciale captivante şi pentru filmele 3D. Distribuirea unei copii de film digital poate fi de până la zece ori mai ieftină decât a uneia tradiţionale pe peliculă de 35 mm şi, în consecinţă, cinematografia digitală ar facilita vizionarea filmelor europene de către publicul din lumea întreagă. Însă este posibil ca echipamentele de proiecţie digitală să presupună un cost prea mare pentru multe din cinematografele europene, aproximativ 31% dintre acestea având un singur ecran şi numai 10% din ele fiind de tip multiplex.
În cadrul consultării lansate, Comisia Europeană doreşte să afle în ce mod ar putea cinematografia digitală să afecteze sectorul de film european şi, în special, cele 30 000 de ecrane cinematografice din Europa. Comisia invită exploatanţii sălilor de cinema, distribuitorii, casele naţionale de filme şi organizaţiile publice şi private din domeniul cinematografic să îşi împărtăşească opiniile.
În prezent, SUA este pe primul loc în cinematografia digitală. Un master digital este disponibil pentru 90% din filmele noi din SUA, în vreme ce în Franţa (cel mai mare producător european de filme), mai puţin de jumătate din filme sunt disponibile în acest format. În plus, SUA au elaborat modelul VPF (Virtual Print Free), prin care terţii colectează sumele economisite de distribuitorii de film, care pot fi apoi utilizate pentru finanţarea echipamentelor digitale. În Europa, numai 2 428 de ecrane au fost convertite până în prezent pentru proiecţiile digitale. Dintr-un total de 110 000 ecrane la nivelul întregii planete, aproximativ 12 000 au fost echipate digital. Se estimează că la nivel mondial, până în 2012, aproximativ 20% din cinematografe vor fi convertite.
Guvernele naţionale iau în considerare subvenţionarea tranziţiei către cinematografia digitală. Italia a notificat deja o schemă de ajutor de stat pentru care a fost lansată şi este în desfăşurare o consultare publică( IP/09/1181). Alte ţări (inclusiv Franţa, Germania şi Norvegia) sunt în curs de elaborare sau finalizare a unor scheme de ajutor, dar majoritatea cinematografelor de artă (cele care ecranizează filme independente europene, precum membrii reţelei Europa Cinemas sprijinite de programul MEDIA) nu dispun nici de finanţare publică, nici de finanţare privată pentru a trece la formatul digital.
Pe lângă întrebările adresate profesioniştilor audiovizualului şi cinematografiei europene, Comisia a publicat, tot astăzi, o analiză a cinematografiei digitale şi şi-a conturat politica în acest domeniu, inclusiv chestiunile privind ajutoarele de stat. Analiza şi feedback-ul în urma consultării publice care se derulează până la 16 decembrie 2009 va permite Comisiei să finalizeze în 2010 o comunicare privind „Oportunităţile şi provocările cinematografiei europene în epoca digitală".
Context
Ideea acestei consultări publice a luat naştere în urma discuţiilor din cadrul unui grup de experţi instituit de Comisie în primăvara anului 2008 în scopul analizării potenţialei ameninţări la adresa diversităţii cinematografiei europene şi a necesităţii unor modele alternative de afaceri.
În Europa, programul existent MEDIA 2007 va furniza 755 de milioane de euro industriei audiovizuale europene în perioada 2007-2013 şi va ajuta profesioniştii europeni să participe la activităţi de formare şi să îşi prezinte, distribuie şi promoveze lucrările în Europa ( IP/07/169).
Programul MEDIA a fost permanent adaptat, începând cu 1991, pentru a veni în sprijinul industriei audiovizuale europene.De curând, în program au fost înglobate şi tehnologiile noi, atât în ceea ce priveşte activităţile de formare, cât şi cele de prezentare.
Una din direcţiile de formare sprijinite de MEDIA este dedicată tehnologiilor digitale aplicate în etapa de producţie, distribuţie ori prezentare. De asemenea, au fost lansate mai multe proiecte pilot, costurile digitale ocazionate de distribuţia filmelor europene sunt eligibile de câţiva ani şi a fost instituită o schemă specifică de ajutor pentru proiecţiile digitale ale filmelor europene la Europa Cinemas.
Adresa la care pot fi accesate consultarea şi documentul de fond
http://ec.europa.eu/information_society/media/overview/consultations/index_en.htm
Decizia MEDIA 2007
http://ec.europa.eu/information_society/media/overview/2007/index_en.htm
