Conform unui raport publicat de Comisia Europeană și de New Media Consortium, un organism fără scop lucrativ cu sediul în SUA care reunește experți în tehnologii educaționale, abilitățile și competențele digitale limitate de care dau dovadă elevii și necesitatea de a integra utilizarea eficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor în formarea cadrelor didactice sunt unele dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă învățământul școlar din Europa în prezent.
Primul raport Horizon Report Europe: 2014 Schools edition prezintă tendințele și evoluțiile tehnologice care sunt susceptibile de a avea un impact asupra educației în următorii cinci ani. În acest raport, provocările cu care se confruntă școlile din Europa sunt împărțite în trei categorii: soluționabile („solvable”), dificile („difficult”) și complexe („wicked”).
Raportul sprijină obiectivele inițiativei „Deschiderea educației” lansate de Comisie și se bazează pe contribuțiile a peste 50 de experți din 22 de țări europene, ai Centrului Comun de Cercetare al Comisiei, ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ai Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Potrivit raportului, este nevoie să se acționeze urgent în vederea promovării inovării în sălile de clasă, pentru a profita de utilizarea sporită a platformelor sociale, de resursele educaționale deschise, precum și de învățarea și evaluarea bazate pe date.
„Acest raport oferă informații și orientări valoroase pentru factorii de decizie și directorii de școli cu privire la necesitatea de a utiliza resursele digitale și deschise. Europa trebuie să ridice ștacheta dacă dorim să ne asigurăm că tinerii noștri sunt pregătiți pentru viitoarele lor cariere”,a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. „Îmbunătățirea abilităților digitale și a accesului la resursele digitale și deschise este esențială, nu numai pentru ameliorarea procesului de predare, ci și pentru crearea unor modele de învățământ flexibile, care facilitează învățarea de-a lungul vieții”.
Raportul afirmă că integrarea TIC în formarea profesorilor, precum și problema competențelor digitale reduse ale studenților sunt provocări soluționabile. Crearea de oportunități de învățare „autentice”, bazate pe experiențe practice, precum și combinarea învățământului formal cu cel nonformal vor fi mai dificil de pus în aplicare pe termen scurt. Din categoria provocărilor complexe, care sunt cel mai dificil de rezolvat, fac parte necesitatea de a îmbunătăți predarea mecanismelor gândirii complexe, precum și implicarea studenților în conceperea activităților de învățare.
Grupul de experți estimează că tehnologia de tip cloud computing și utilizarea tabletelor vor fi un lucru obișnuit în multe școli europene în termen de un an, iar învățarea prin intermediul jocurilor pe calculator și al unei combinații de medii fizice și virtuale vor face parte din metodele de predare în următorii doi sau trei ani. Potrivit experților, crearea laboratoarelor virtuale și la distanță, precum și dezvoltarea strategiilor care să încurajeze studenții să își asume un rol activ în conceperea activităților lor de învățare ar putea dura până la cinci ani.
