Potrivit unui raport, Registrul a schimbat percepţia Comisiei Europene asupra grupurilor de interese.
Dorind să contribuie la creşterea transparenţei procesului de luare a deciziilor la nivel comunitar, Comisia Europeană a lansat în anul 2008 Registrul reprezentanţilor grupurilor de interese - termen generic desemnând toate organismele care încearcă să influenţeze elaborarea politicilor.
 |
Potrivit primului raport anual realizat pe marginea acestui sistem voluntar, numărul organizaţiilor şi al persoanelor fizice care s-au înregistrat este de 2 100 şi continuă să crească. Deosebit de încurajator este şi faptul că numărul organizaţiilor înscrise este mai mare decât cel al persoanelor fizice. După cum se menţionează în raport, susţinătorii eforturilor de reglementare a activităţilor de lobby doresc ca înregistrarea să devină obligatorie. Dat fiind însă interesul manifestat până în prezent, impunerea acestei condiţii nu se justifică. |
În anii 1990, multe funcţii de reglementare au fost transferate treptat de către statele membre instituţiilor comunitare. Simultan, a crescut şi numărul persoanelor implicate în activităţi de lobby. În anul 2000, se estima că 2 600 de grupuri de interese îşi desfăşurau activitatea la Bruxelles.
Comisarul Siim Kallas consideră că Registrul a schimbat cultura corporatistă a Comisiei. Oficialii UE se gândesc acum de două ori înainte de a se întâlni cu reprezentanţi ai grupurilor de interese neînregistrate. De asemenea, unele departamente ale instituţiilor UE au eliminat din bazele lor de date organizaţiile neînregistrate sau au luat măsuri similare.
Nu toată lumea este mulţumită de existenţa acestui Registru. Multe firme de avocatură şi grupuri de reflecţie au încercat să-l boicoteze. Avocaţii se tem că Registrul încalcă regulile privind confidenţialitatea, în vreme ce grupurile de reflecţie susţin că activitatea lor nu intră în sfera acţiunilor de lobby. Comisia speră să rezolve aceste probleme clarificând terminologia folosită în Registru şi creând o categorie separată pentru grupurile de reflecţie. De asemenea, va revizui regulile privind comunicarea informaţiilor financiare pentru a ameliora transparenţa.
Reprezentanţii grupurilor de interese care se înregistrează trebuie să precizeze ce costuri implică activitatea lor şi să adere la un cod de conduită pe care trebuie să-l respecte în relaţiile cu personalul Comisiei. Până în prezent, au fost înaintate zece plângeri şi doar într-un singur caz a fost impusă o sancţiune, constând în suspendarea temporară din Registru.
În prezent, eforturile Comisiei se concentrează pe elaborarea unui registru împreună cu Parlamentul European. Cele două instituţii au lansat deja o pagină comună de internet de unde se poate accesa registrul fiecăreia dintre ele.
Consultaţi Registrul reprezentanţilor grupurilor de interese
