Deşi a existat o ameliorare globală a performanţelor educaţiei şi formării în UE, progresele sunt prea lente, ceea ce înseamnă că majoritatea obiectivelor de reformă stabilite pentru anul 2010 nu vor fi atinse. Recesiunea economică pune în evidenţă nevoia urgentă de reformare şi de investiţii continue şi direcţionate în sistemele de învăţământ şi formare profesională, pentru a răspunde unor provocări esenţiale de natură economică şi socială. Acestea sunt principalele concluzii ale celor două rapoarte asupra progreselor privind reformele învăţământului şi cooperarea europeană, prezentate astăzi de Comisia Europeană.
Maroš Šefčovič, comisarul european pentru educaţie, formare profesională, cultură şi tineret, a declarat:„Reformele educaţiei din UE au înregistrat progrese importante, dar în prezent este important să nu pierdem ritmul. În special, avem nevoie de o creştere cantitativă şi calitativă a investiţiilor în educaţie şi formare profesională, pentru a îmbunătăţi nivelul de pregătire profesională al europenilor, precum şi capacitatea noastră de inovare pe termen lung.”
1. Raportul intermediar al Comisiei privind realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educaţiei şi al formării – indicatori şi criterii de referinţă 2009
Acest raport anual analizează progresele statelor membre în ceea ce priveşte realizarea a cinci criterii de referinţă esenţiale în domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru anul 2010.
- Deşi s-au realizat progrese, îndeplinirea a patru dintre cele cinci criterii de referinţă pentru 2010 în domeniul educaţiei şi formării profesionale este puţin probabilă. Singurul criteriu îndeplinit este cel referitor la creşterea numărului absolvenţilor de studii de matematică, ştiinţă şi tehnologie. Trei criterii de referinţă nu au fost îndeplinite, în ciuda progreselor realizate: participarea adulţilor la învăţarea continuă, reducerea cazurilor de abandon şcolar timpuriu şi creşterea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior. Se constată chiar o deteriorare a unuia dintre criteriile de referinţă faţă de anul 2000: capacitatea de lectură a adolescenţilor cu vârsta de 15 ani.
- Printre aspectele pozitive se numără creşterea numărului de copii cu vârste foarte mici încadraţi în sistemul de învăţământ, precum şi participarea globală la educaţia iniţială şi nivelul de educaţie al cetăţenilor UE în general. Din anul 2000, numărul adulţilor făcând parte din populaţia activă (cu o vârstă între 25 şi 64 de ani) cu un nivel scăzut de studii s-a redus cu peste un milion de persoane pe an. Totuşi, această categorie continuă să cuprindă 77 milioane de adulţi, sau aproape 33% raportat la întreaga UE.
- Alte domenii în care s-au realizat progrese includ învăţarea limbilor străine în şcoli şi mobilitatea studenţilor din învăţământul terţiar, care au crescut cu peste 50% din anul 2000.
2. Proiect de raport intermediar comun din 2010 privind punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”
Acest raport bienal, elaborat pe baza contribuţiilor naţionale şi adoptat de Consiliul Educaţie şi de Comisia Europeană, evaluează progresele globale şi stabileşte priorităţile pentru viitorul cooperării în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Acest raport comun se concentrează asupra furnizării unor competenţe-cheie la toate nivelurile educaţiei şi formării profesionale. Printre principalele concluzii se numără următoarele:
- Multe ţări utilizează Cadrul european privind competenţele esenţiale ca referinţă pentru reformele lor şcolare. Deşi s-au realizat progrese importante în privinţa adaptării programelor şcolare, mai rămân încă multe de făcut pentru a sprijini dezvoltarea competenţelor profesorilor şi actualizarea metodelor, precum şi pentru a introduce noi modalităţi de organizare a învăţării. Principala provocare este de a se asigura că toţi cei care învaţă, inclusiv categoriile dezavantajate, elevii din învăţământul profesional şi persoanele care participă la activităţi de formare profesională, beneficiază de metodologii inovatoare.
- Alte provocări includ:realizarea obiectivului învăţării de-a lungul vieţii, îmbunătăţirea mobilităţii, creşterea gradului de deschidere şi a relevanţei educaţiei şi formării profesionale în raport cu necesităţile pieţei forţei de muncă şi ale societăţii. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită stabilirii de parteneriate între lumea educaţiei şi formării profesionale şi lumea muncii.
- Cuantumul investiţiilor pentru fiecare student a crescut, din anul 2000, la toate nivelurile educaţiei. Cu toate acestea, creşterea cheltuielilor în raport cu numărul de studenţi a fost mai lentă în educaţia terţiară faţă de celelalte tipuri de educaţie. Statele membre ale UE ar trebui să investească în medie peste 10 000 de EUR pe an în plus pentru fiecare student din învăţământul superior pentru a atinge nivelul din SUA (aproape 200 de miliarde EUR pe an).Această diferenţă se explică în principal prin nivelul investiţiilor private din instituţiile de învăţământ superior din SUA.
Care sunt următorii paşi?
Raportul comun va fi prezentat Consiliului Educaţie la data de 26 noiembrie 2009, pregătindu-se adoptarea sa oficială de către Consiliul Educaţie în februarie 2010.Principalele sale concluzii vor contribui la dezbaterile privind viitorul Strategiei UE pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă din cadrul Consiliului European de primăvară din 2010.
Pentru mai multe informaţii:
MEMO/09/520:Întrebări frecvente:raportarea progreselor privind punerea aplicare a programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”
Comisia Europeană:Progresele privind realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educaţiei şi al formării – indicatori şi criterii de referinţă, raportul 2009: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc1951_en.htm
Raport intermediar comun al Consiliului şi Comisiei privind punerea în aplicare a programului de lucru în domeniul educaţiei şi formării profesionale 2010
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc1532_en.htm
