La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% vs 36%), ea scăzând însă semnificativ față de momentul aderării, când înregistra un procent de 65%. Totodată, românii își păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă și aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, față de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (față de 69%, media europeană). Datele fac parte din raportul național (Eurobarometru standard) publicat în 2007, precum și din cea mai recentă ediție a sa, publicată de Reprezentanța Comisiei Europene vineri, 3 martie 2017.
Comparativ, pentru aceeași perioadă, încrederea în instituțiile naționale a variat mai puțin și a înregistrat o tendință contrară celei din ansamblul UE (de creștere a gradului de încredere pe plan național și de scădere pe plan european), ea continuând să rămână sub media europeană. Astfel, încrederea în Parlamentul național a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43 la 32%, în ultimii 10 ani. În ce privește guvernele naționale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19 la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41 la 31%, în aceeași perioadă.
"Faptul că românii continuă să fie optimiști asupra viitorului Europei ne dă încrederea că ei vor participa activ la dezbaterea pe care a lansat-o, pe 1 martie, președintele Juncker, prezentând cinci scenarii pentru Uniunea Europeană la orizontul anului 2025. Așa cum a spus comisarul european Corina Crețu, România are șansa, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, de a contribui la acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să își stabilească acum viziunea în funcție de așteptările cetățenilor, pe de o parte, și de voința politică a statelor membre, pe de altă parte", a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, la evenimentul de lansare.
Raportul național mai relevă că susținerea priorităților Uniunii Europene rămâne ridicată în rândul românilor, ea înregistrând valori între 55% în ceea ce privește Uniunea economică și monetară și 77% pentru libera circulație a persoanelor, respectiv dreptul a de a locui, munci sau studia în oricare stat membru. De asemenea, două treimi dintre români declară că se simt cetățeni europeni, iar trei cincimi dintre respondenți apreciază ca realiste obiectivele Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă în cadrul segmentului de vârstă 20-64 ani și privind reducerea abandonului școlar până la 10%. Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial și se declară în favoarea unei politici externe comune. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană, în viziunea românilor, sunt drepturile omului (38%), democraţia (32%) şi pacea (27%). Nu în ultimul rând, românii apreciază că geografia este cel mai bun liant pentru sentimentul de comunitate dintre cetățenii europeni (23%), aceasta fiind urmată de valori, respectarea statului de drept și solidaritatea cu regiunile mai sărace (18%) și de sistemul de îngrijire a sănătății, educația și pensiile (17%).
Context
Comisia Europeană monitorizează evoluția opiniei publice în statele membre UE, începând cu anul 1973. Studiile de tip Eurobarometru (standard, special, flash sau calitativ) se axează pe teme majore privind cetățenia europeană: afaceri sociale, sănătate, cultură, societate informațională, mediu, euro, apărare, extindere etc.
În fiecare an sunt publicate rapoarte naționale asupra evoluției opiniei publice, în cadrul studiului Eurobarometru standard.
Persoane de contact pentru presă:
Iulia Badea-Gueritée, coordonatoarea biroului de presă al Reprezentanței Comisiei Europene, tel: 021-2035486, mobil: +0724-232197
Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: 021-2035432, mobil: +0799-988175
Pagini utile
Raport național – Eurobarometru standard 86 (2016)
