Începând cu 22 mai a intrat în vigoare „ordinul european de anchetă”, menit să simplifice activitatea autorităților judiciare în momentul în care acestea solicită probe din alte state membre ale Uniunii. Astfel, noul instrument va simplifica și accelera anchetele penale transfrontaliere.
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, a declarat: „Infractorii și teroriștii nu cunosc granițe. Prin intermediul ordinului european de anchetă vom ajuta autoritățile judiciare să coopereze eficient pentru a combate criminalitatea organizată, terorismul, traficul de droguri și corupția. Autoritățile judiciare vor avea astfel acces la dovezi mai rapid, oriunde în UE. Fac apel la toate statele membre să implementeze cât mai repede ordinul european de anchetă, pentru a sprijini lupta noastră comună împotriva criminalității și terorismului. În iunie vom căuta împreună cu statele membre soluții pentru a facilita colectarea și schimbul de probe electronice. Este momentul să modernizăm întru totul instrumentele de care dispun autoritățile judiciare pentru a efectua anchete. ”
Ordinul european de anchetă se bazează pe recunoașterea reciprocă. Aceasta înseamnă că fiecare țară din UE este obligată să recunoască și să execute cererile care îi sunt adresate de alte țări, tratându-le la fel ca pe cele formulate de autoritățile proprii. El prezintă mai multe avantaje, și anume:
- creează un instrument unic cu un domeniu larg de aplicare, ce va înlocui cadrul legislativ fragmentat care se folosește în prezent pentru obținerea de probe;
- stabilește termene-limită stricte pentru colectarea elementelor de probă, statele membre având, de exemplu, la dispoziție maximum 30 de zile pentru a decide dacă acceptă o cerere;
- limitează motivele pentru refuzarea acestor cereri;
- reduce birocrația prin introducerea unui singur formular standard, tradus în limba oficială a statului executant;
- protejează dreptul fundamental la apărare, autoritățile emitente trebuind să evalueze necesitatea și proporționalitatea măsurii de investigare solicitate.
Ordinul european de anchetă permite, în special:
- transferul temporar al persoanelor deținute în vederea obținerii de probe;
- verificarea conturilor bancare și a operațiunilor financiare ale persoanelor suspectate sau acuzate;
- derularea de investigații sub acoperire și interceptarea telecomunicațiilor;
- luarea de măsuri de conservare a probelor.
Etape următoare
Până în 22 mai 2017, statele membre ar fi trebuit să transpună în legislația națională directiva privind ordinul european de anchetă. Comisia Europeană va analiza stadiul în care se află transpunerea și va lua măsuri în cazul statelor membre care nu s-au conformat încă.
Context
În ceea ce privește obținerea de probe pentru utilizarea în cadrul procedurilor penale, normele europene se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare. Ele se aplică în toate țările UE (inclusiv Marea Britanie), cu excepția Danemarcei și a Irlandei, care nu participă.
La data de 21 mai 2010, șapte state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania și Suedia) au înaintat o inițiativă privind instituirea ordinului european de anchetă. Directiva a fost adoptată în 2014, în comun de către Consiliul UE și Parlamentul European.
Persoane de contact pentru presă:
Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)
Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)
Întrebări din partea publicului larg:
Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
Pagini utile
Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală
Justiția în materie penală – recunoașterea elementelor de probă
