Europenii sunt, în medie, relativ mulţumiţi de situaţia lor personală, însă mai puţin mulţumiţi atunci când este vorba de situaţia economică, serviciile publice şi politicile sociale din ţara lor, arată un sondaj de opinie publicat astăzi.De asemenea, Eurobarometrul privind climatul social din Uniunea Europeană arată că există diferenţe mari între ţări, cetăţenii ţărilor nordice şi ai Ţărilor de Jos fiind în general cei mai satisfăcuţi de propria situaţie personală.Sondajul face parte din Raportul Comisiei Europene privind situaţia socială, publicat tot astăzi, care examinează evoluţiile sociale din Europa, anul acesta punându-se un accent deosebit pe condiţiile de locuit.
„Este încurajator faptul că, în ciuda situaţiei economice dificile, majoritatea europenilor sunt satisfăcuţi de viaţa pe care o duc, chiar dacă există o oarecare îngrijorare în ceea ce priveşte viitorul”, a declarat Vladimír Špidla, Comisarul Uniunii Europene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Șanse.„Raportul publicat astăzi arată, încă o dată, importanţa eforturilor noastre de promovare a locurilor de muncă şi a creşterii economice în Europa pentru a garanta bunăstarea socială a cetăţenilor în viitor. Aceste eforturi trebuie continuate în cadrul strategiei 2020, care urmăreşte să transforme Uniunea Europeană într‑o economie de piaţă socială mai inteligentă şi mai ecologică.”
Conform sondajului Eurobarometru, majoritatea europenilor sunt mulţumiţi de viaţa pe care o duc în general, scorul mediu fiind +3,2 puncte (pe o scară de la -10 la +10).Există însă diferenţe mari între statele membre:cel mai înalt nivel de satisfacţie a fost înregistrat în Danemarca (+8,0), iar Suedia, Ţările de Jos şi Finlanda au avut, de asemenea, un nivel înalt de satisfacţie.Cele mai coborâte niveluri de satisfacţie au fost înregistrate în Bulgaria (-1,9), urmată de Ungaria, Grecia şi România.
Referitor la serviciile publice europenii sunt, în medie, relativ nemulţumiţi cu modul în care sunt gospodărite administraţiile publice din ţara lor (-1,2 puncte).În toate ţările, cu excepţia Luxemburgului şi a Estoniei, europenii cred că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii cinci ani, aceştia aşteptându-se ca situaţia să se înrăutăţească şi mai mult (în toate ţările în afară de Luxemburg).
Referitor la întrebările privind politicile publice specifice europenii sunt, în general, mulţumiţi de serviciile de sănătate (+1,3 puncte), cetăţenii Belgiei, Ţărilor de Jos şi ai Luxemburgului fiind cei mai mulţumiţi (peste +5 puncte), iar cei din Bulgaria, Grecia şi România fiind cei mai nemulţumiţi (-3 puncte sau mai puţin).
Ceea ce i-a nemulţumit cel mai mult pe europeni a fost modul de abordare a inegalităţilor şi a sărăciei din ţara lor (-2 puncte).Numai respondenţii din Luxemburg şi din Ţările de Jos au obţinut un scor pozitiv, în timp ce respondenţii din Letonia şi Ungaria au fost cei mai nemulţumiţi (-5 puncte sau mai puţin).
Locuinţe
Cel mai recent Raport al Comisiei Europene privind situaţia socială arată că, faţă de acum 10 ani, europenii cheltuiesc o parte mai mare din venitul lor pe costuri legate de locuinţă (cu aproape 4 puncte procentuale mai mult), în timp ce datoriile ipotecare au crescut foarte mult în Uniunea Europeană.
În medie, europenii cheltuiesc 20% din venitul disponibil pe costuri legate de locuinţă.În Uniunea Europeană, plăţile pentru chirie şi ipotecă reprezintă numai 30% din costurile totale legate de locuinţă, restul de 70% fiind alocate pentru reparaţii, întreţinere şi combustibil.În urma privatizării locuinţelor, majoritatea cetăţenilor statelor membre din Europa Centrală şi de Est sunt proprietarii propriei locuinţe, iar cheltuielile legate de reparaţii, întreţinere şi combustibil reprezintă aproximativ 90% din costurile totale legate de locuinţă.
De asemenea, raportul a studiat calitatea condiţiilor de locuit şi a arătat că mulţi europeni declară că locuiesc în condiţii precare, iar un număr tot mai mare de europeni cu venituri mici declară că au probleme legate de condiţiile de locuit.
Impactul social al crizei
Deşi este încă prea devreme pentru a evalua întregul impact social al crizei, raportul analizează lecţiile care pot fi învăţate din experienţa recesiunilor din trecut.Conform raportului, cheltuielile sociale au jucat un rol important în protecţia celor afectaţi de recesiuni, însă probabilitatea ca o persoană fără un loc de muncă să primească un ajutor pentru venit diferă în Uniunea Europeană de la un stat membru la altul.
Context
Sondajul special Eurobarometru privind climatul social este primul dintr-o serie de sondaje anuale de monitorizare a bunăstării subiective a cetăţenilor europeni, fiind realizat în perioada mai-iunie 2009 cu date colectate de la cetăţenii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.Sondajul a solicitat opinia cetăţenilor cu privire la situaţia lor personală, la situaţia economică şi socială din ţara lor, precum şi impresiile în legătură cu politica guvernelor naţionale din diferite domenii, cum ar fi sănătatea şi pensiile.
Raportul privind situaţia socială este un raport anual redactat de Comisia Europeană care analizează îndeaproape tendinţele sociale pe termen lung din Uniunea Europeană cu scopul de a oferi informaţii actualizate, complete şi de încredere referitoare la situaţia socială.În acest an, raportul se concentrează pe două aspecte esenţiale ale politicii publice:condiţiile de locuit (inclusiv statutul de proprietar şi costurile) şi efectele posibile ale recesiunii, incluzând rezultatele sondajului Eurobarometru privind climatul social.
