Au fost adoptate recomandări pentru corectarea deficitului bugetar şi ameliorarea competitivităţii economiei greceşti. Comisia a aprobat planul Greciei de reducere a deficitului bugetar. Decizia vine la o zi după ce guvernul de la Atena promisese că va lua mai multe măsuri.
 |
Comisia a demarat, de asemenea, procedura de sacţionare a Greciei pentru încălcarea dreptului comunitar prin transmiterea unor date false cu privire la datoria sa publică. La sfârşitul lui 2009, deficitul său bugetar se ridică la 13% din produsul intern brut, cu mult peste estimări. Îngrijorările legate de situaţia financiară în care se află Grecia au supus moneda euro unor presiuni şi au generat temeri legate de o eventuală criză a datoriilor în toate cele 16 state membre ale zonei euro. |
Luna trecută, noul guvern grec a prezentat un pachet de măsuri vizând reducerea cheltuielilor şi accelerarea colectării impozitelor pentru a aduce deficitul sub 3% din PIB, cifră reprezentând limita maximă stabilită de UE.
Planul, care include reduceri majore în sectorul public, stabileşte obiectivele la capitolul deficit bugetar: 8,7% din PIB în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,8% în 2012. Marţi, guvernul grec a anunţat mai multe măsuri, printre care amplificarea acţiunii de îngheţare a salariilor din sectorul public şi creşterea taxelor la carburanţi.
Exprimându-şi susţinerea faţă de aceste ultime angajamente, Comisia a solicitat Greciei furnizarea unor date mai detaliate în următoarele săptămâni, inclusiv a unui calendar pentru măsurile care urmează să fie luate în cursul acestui an.
„Grecia a adoptat un program ambiţios de corectare a dezechilibrelor financiare şi de reformare a economiei sale”, a declarat comisarul pentru afaceri economice, Joaquín Almunia.
„Comisia acordă Greciei întregul său sprijin pentru aducerea la îndeplinire a acestei sarcini dificile”.
Douăzeci din cele 27 de state membre înregistrează deficite care se situează deasupra pragului de 3%, o consecinţă a pagubelor provocate la nivelul cheltuielilor publice de cea mai mare recesiune globală survenită după anii '30.
Conform Pactului de stabilitate şi creştere prin care ţările semnatare au convenit să-şi coordoneze politicile fiscale naţionale, statele membre şi potenţial membre ale zonei euro trebuie să îşi menţină finanţele publice în condiţii bune.
Când una dintre aceste ţări depăşeşte limita stabilită, miniştrii de finanţe ai UE îi adresează o serie de recomandări pentru a remedia situaţia. Cele rămase în urmă pot fi sancţionate şi pot avea mai greu acces la împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiţii.
