Comisia a adoptat, pe 29 mai, evaluarea anuală referitoare la punerea în aplicare a reformelor în țările partenere din Balcanii de Vest și în Turcia, precum și o serie de recomandări privind etapele următoare pentru aceste țări.
Balcanii de Vest
O perspectivă fermă și credibilă a UE pentru Balcanii de Vest rămâne esențială pentru a impulsiona transformarea, a stimula reconcilierea, a exporta stabilitatea în regiune și pentru a promova valorile, normele și standardele UE. Strategia Comisiei pentru Balcanii de Vest, adoptată în februarie 2018, a antrenat un angajament reînnoit din partea UE și a statelor sale membre, imprimând o nouă dinamică întregii regiuni. Un an mai târziu, constatăm că țările partenere au făcut progrese concrete și și-au demonstrat angajamentul față de perspectiva europeană, chiar dacă aplicarea generală a reformelor variază de la o țară la alta.
Albania și Macedonia de Nord au profitat de această ocazie și au obținut rezultate în privința reformelor, în special în domeniile identificate de Consiliu în iunie 2018 ca fiind cruciale. Având în vedere faptul că aceste două țări au realizat progrese semnificative și au întrunit condițiile relevante, Comisia a recomandat astăzi Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.
Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini, a declarat: „Balcanii de Vest sunt parte integrantă din Europa și vor face parte din viitorul UE, dintr-o Uniune Europeană mai puternică, mai stabilă și mai unită. Anul trecut a adus schimbări pozitive în întreaga regiune. Albania și Macedonia de Nord au arătat că sunt ferm hotărâte să avanseze pe calea aderării la UE și au obținut rezultate tangibile, care trebuie să fie ireversibile. Având în vedere aceste elemente, astăzi îi recomandăm Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord. Politica de extindere a Uniunii Europene reprezintă o investiție în pace, în securitate, în prosperitate și în stabilitatea Europei.”
Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a afirmat: „Albania și Macedonia de Nord au valorificat oportunitatea oferită de agenda revigorată de extindere și au obținut rezultate în privința reformelor. Macedonia de Nord nu numai că și-a continuat agenda ambițioasă de reforme, ci a ajuns, de asemenea, la un acord istoric cu Grecia, soluționând astfel un diferend privind denumirea țării care dura de 27 de ani; acesta este un exemplu pentru întreaga regiune și pentru întreaga lume. Albania continuă reformele profunde, în special transformarea majoră a sistemului său judiciar. Toate aceste eforturi reprezintă o mărturie a puterii de atracție a Uniunii Europene.”
De asemenea, Comisia a publicat astăzi avizul privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la Uniunea Europeană, alături de un raport analitic care evaluează, pentru prima dată, situația din țară în funcție de toate standardele aplicabile statelor membre ale UE. Comisia consideră că negocierile de aderare ar trebui deschise odată ce Bosnia și Herțegovina va atinge gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare și, în special, a criteriilor politice care impun stabilitatea instituțiilor, garantând în special democrația și statul de drept. Bosnia și Herțegovina va trebui să își îmbunătățească fundamental cadrul legislativ și instituțional pentru a se asigura că îndeplinește o serie de priorități detaliate în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și reforma administrației publice. Avizul – o foaie de parcurs pentru reforme cuprinzătoare în aceste domenii cruciale – este o etapă importantă în relațiile dintre UE și Bosnia și Herțegovina, oferind țării un nou impuls în procesul său de integrare în UE.
Turcia
Turcia este un partener esențial pentru UE și o țară candidată. Dialogul și cooperarea, inclusiv la cel mai înalt nivel, în domenii esențiale de interes comun au continuat, inclusiv printr-o cooperare eficace în materie de migrație și sprijin pentru refugiați. Cu toate acestea, Turcia a continuat să se îndepărteze de Uniunea Europeană, prezentând regrese grave în ceea ce privește statul de drept și drepturile fundamentale; o altă cauză a acestei îndepărtări o reprezintă slăbirea controalelor eficace și a echilibrelor în cadrul sistemului politic, fenomene apărute ca urmare a intrării în vigoare a amendamentului constituțional. În iunie 2018, Consiliul remarca în unanimitate că negocierile de aderare cu Turcia au ajuns efectiv într-un impas și că nu se mai poate avea în vedere deschiderea sau închiderea altor capitole. Faptele care stau la baza acestei evaluări persistă.
Etapele următoare
Consiliului îi revine acum sarcina de a evalua recomandările Comisiei și de a lua decizii cu privire la pașii următori.
Context
Procesul de extindere
Actuala agendă de extindere cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia. S-au deschis negocieri de aderare cu următoarele țări candidate: Muntenegru (2012), Serbia (2014) și Turcia (2005). Macedonia de Nord este o țară candidată începând din 2005, iar Albania – începând din 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (în cazul căreia Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.
Procesul de aderare la UE se bazează în continuare pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe într-un mediu problematic; acest obiectiv poate fi atins numai pe termen lung. Pentru ca procesul să avanseze, este prioritar ca țările candidate să obțină mai rapid rezultate reale și durabile cu privire la anumite aspecte-cheie: statul de drept, reforma sistemului judiciar, combaterea corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.
Balcanii de Vest trebuie să facă progrese și în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, urmând exemplul acordului istoric dintre Macedonia de Nord și Grecia.
Strategia pentru Balcanii de Vest a imprimat o nouă dinamică relațiilor dintre UE și Balcanii de Vest. Strategia se axează pe domenii în care sunt necesare reforme și eforturi suplimentare din partea partenerilor din Balcanii de Vest, precum și pe sprijinul sporit al UE pentru regiune, care se concretizează printr-o serie de angajamente specifice grupate în șase inițiative emblematice.
De la adoptarea strategiei, UE s-a concentrat pe îndeplinirea angajamentelor sale prin consolidarea implicării sale politice, prin întărirea cooperării în materie de securitate și a legăturilor operaționale dintre Balcanii de Vest, UE și agențiile sale, oferind un acces mai larg la finanțare și asistență tehnică, precum și prin reorientarea asistenței financiare a UE în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), care, numai în 2018, a furnizat peste 1,1 miliarde EUR pentru Balcanii de Vest.
Pentru mai multe informații
Pentru constatările și recomandările detaliate privind fiecare țară, a se vedea:
Macedoniade Nord: MEMO; Raport
Bosnia și Herțegovina: MEMO; Aviz
Pentru informații cu caracter mai general:
O perspectivă credibilă de aderare și un angajament sporit față de Balcanii de Vest
Angajamentul UE în Balcanii de Vest
Persoane de contact pentru presă:
- Maja KOCIJANCIC (+32 2 298 65 70)
- Alceo SMERILLI (+ 32 2 296 48 87)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
