Deputaţii europeni vor vota noua Comisie Europeană marţi după-amiază. Ei pot aproba sau respinge noul Colegiu al comisarilor care va avea un mandat pentru următorii cinci ani. Parlamentul va adopta de asemenea o rezoluţie referitoare la un nou acord de cooperare între cele două instituţii, precum şi o rezoluţie a grupurilor politice cu privire la prezentarea Colegiului comisarilor.
Votul pentru Comisie este un vot unic pentru întregul Colegiu. Este vorba de un vot prin apel nominal, iar confirmarea sau respingerea se face prin majoritate simplă a voturilor exprimate. Dacă Parlamentul aprobă componenţa Comisiei, Consiliul European va trebui să numească noua Comisie prin majoritate calificată. Aceasta se poate face chiar în ziua votului, prin procedură scrisă. Astfel, noua Comisie îşi poate începe activitatea pe 10 februarie.
Mandatul actual de cinci ani al Comisiei Barroso I s-a încheiat la 31 octombrie 2009 şi a funcţionat până în prezent ca o Comisiei interimară, fără a propune iniţiativa politice sau legislative. Ea a primit votul de confirmare în noiembrie 2004, cu 449 de voturi pentru, 149 împotrivă şi 82 de abţineri. Preşedintele desemnat al Comisiei, José Manuel Barroso, va prezenta în prima parte a zilei de marţi noul său Colegiu de comisari şi programul acestora, după care va avea loc o dezbatere a deputaţilor.
Membrii Parlamentului vor vota de asemenea o rezoluţie privind noul Acord-cadru care prezintă formele de cooperare dintre cele două instituţii. Acest acord este reînnoit la fiecare cinci ani şi defineşte, printre altele, responsabilităţile politice ale fiecărei instituţii şi stabileşte regulile privind informarea reciprocă. El vizează inclusiv ameliorarea sistemului de planificare şi coordonare a procedurilor legislative ale celor două instituţii.
În continuare, liderii principalelor grupuri politice vor prezenta poziţiile grupurilor lor cu privire la programul Comisiei şi priorităţile sale pentru următorii cinci ani. Plenul Parlamentului va vota apoi o rezoluţie care reia toate aceste poziţii ale grupurilor.
Ţările candidate la UE: importanţa continuării reformelor
Parlamentul va emite cel mai probabil o evaluare pozitivă cu privire la eforturile depuse în 2009 de către Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Parlamentul se va exprima şi cu privire la progresul limitat înregistrat de Turcia în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga. Rezoluţiile aferente vor fi dezbătute şi adoptate miercuri, 10 februarie.
Potrivit propunerilor de rezoluţie, aspecte precum statul de drept, libertatea de exprimare, relaţiile de bună vecinătate, situaţia minorităţilor etnice, precum şi lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate rămân a fi adresate.
Croaţia
Negocierile de aderare cu Croaţia ar putea fi finalizate în 2010, iar aderarea Croaţiei ar putea da un "impuls pozitiv" procesului de integrare în UE a celorlalte state din Balcanii de Vest, se arată în rezoluţia elaborată de Hannes Swoboda (S&D, IT). Deputaţii îşi exprimă îngrijorarea faţă de scăderea sprijinului public din Croaţia pentru integrarea UE şi recomandă Consiliului deschiderea cât mai curând posibil a capitolului de negociere "Justiţie şi Drepturi Fundamentale." Din cele 35 de capitole, 28 au fost deschise şi 17 au fost închise în mod provizoriu.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Deputaţii speră ca negocierile de aderare să fie iniţiate "în viitorul apropiat", solicitând în acelaşi timp Consiliului să confirme în cadrul summitului european din martie 2010 că acceptă recomandarea Comisiei de începere a negocierilor. În rezoluţia elaborată de Yoran Thaler (S&D, SL) se salută "iniţiativa noului guvern grec, care sugerează, în mod simbolic şi motivaţional, anul 2014 ca dată-ţintă pentru aderarea la UE a ţărilor din regiunea Balcanilor de Vest."
Turcia
Potrivit rezoluţiei elaborată de Ria Oomen-Ruijten (EPP, NL), progresele Turciei în a adopta reforme concrete au fost limitate în 2009. Deputaţii europeni deplâng nerespectarea de patru ani consecutivi a angajamentelor ce decurg din Protocolul adiţional la Acordul de asociere CE-Turcia. Dacă Turcia continuă să nu deschidă porturile şi aeroporturile pentru navele şi avioanele cipriote greceşti, acest fapt ar putea afecta în mod serios procesul de negociere", avertizează aceştia. Guvernul turc i se solicită să contribuie "în mod concret" la stabilirea unei soluţii globale privind problema Ciprului. Retrăgând forţele turce şi permiţându-le celor doi lideri să negocieze în libertate viitorul ţării lor, Turcia ar facilita asigurarea unui climat adecvat negocierilor.
SWIFT: Parlamentul se pronunţă cu privire la acordul interimar
Acordul SWIFT, intrat în vigoare la 1 februarie, este controversat în interiorul Parlamentului European din punct de vedere al respectului vieţii private a cetăţenilor. Numeroşi deputaţi au contestat, de asemenea, necesitatea şi proporţionalitatea acestui acord deoarece alte instrumente juridice existente permit schimbul de informaţii cu Statele Unite. Joi, 11 februarie, plenul Parlamentului European ar putea urma recomandarea Comisiei pentru Libertăţi civile, elaborată de
Jeanine Hennis-Plasschaert (ADLE, NL), făcând astfel uz de noua competenţă conferită de Tratatul de la Lisabona, prin exercitarea veto-ului în cazul încheierii de acorduri internaţionale.
Dezbatere privind utilizarea scanerelor corporale în aeroporturi
Deputaţii vor dezbate împreună cu Consiliul şi Comisia despre posibila utilizare a scanerelor corporale în aeroporturi, după atacul eşuat asupra zborului spre Detroit, în decembrie 2009. Comisia Europeană trebuie să publice în săptămânile următoare un raport de evaluare a impactului privind utilizarea scanerelor corporale.
Studiul, solicitat de Parlamentul European în rezoluţia adoptată pe 23 octombrie 2008, va trebui să evalueze impactul scanerelor corporale asupra sănătăţii, asupra drepturilor fundamentale şi în ceea ce priveşte eficienţa acestora.
Rezoluţii privind Haiti, Iran şi Yemen
După dezbaterile din cadrul şedinţei plenare din ianuarie, la Strasbourg, asupra situaţiei din Haiti, Iran şi Yemen, Parlamentul European va vota miercuri textul a trei rezoluţii privind aceste trei state.
Haiti
În timpul dezbaterii în plen, deputaţii au cerut UE să se angajeze în acordarea de ajutor cât mai rapid posibil, subliniind că obiectivul pe termen lung trebuie să vizeze contribuţia la eforturile de reconstrucţie din această ţară. Membrii Parlamentului au insistat asupra necesităţii unei mai bune coordonări şi a unei mai mari vizibilităţi a UE, unii dintre sugerând crearea unei Forţe Europene de Protecţie civilă. În cadrul unei dezbateri ulterioare cu comisarul Karel de Gucht, deputaţii din cadrul comisiei pentru dezvoltare au subliniat faptul că, în prezent, cea mai mare provocare o constituie lipsa capacităţii de coordonare a guvernului haitian, blocajele logistice (capacitate restrânsă de aterizare şi de descărcare a mărfurilor la aeroportul din Port-au-Prince), precum şi adăpostirea populaţiei care a rămas fără adăpost, în special în timpul sezonului ploios care va urma.
Iran
Deputaţii vor vota o rezoluţie privind situaţia din Iran, mai multe evenimente recente din această ţară fiind în atenţia Parlamentului European: protestele care au urmat alegerilor prezidenţiale din iunie 2009, programul Teheranului de îmbogăţire a uraniului, ca şi anularea de către Iran a vizitei la Teheran a delegaţiei PE, care trebuia să aibă loc la începutul lunii ianuarie.
Yemen
În proiectele de rezoluţie propuse, grupurile politice din Parlamentul European se arată îngrijorate faţă de deteriorarea securităţii şi a situaţiei economice, ca şi de prezenţa din ce în ce mai mare a al-Qa' ida în această ţară, cerând o încetare imediată a focului şi prevenirea escaladării conflictului. Deputaţii solicită de asemenea organizarea de alegeri libere în 2011 şi eliberarea celor şase ostatici europeni.
Comunităţile marginalizate ar putea primi finanţări pentru locuinţe din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)
Comunităţile sărace din toate statele membre UE ar putea primi finanţări pentru renovarea şi înlocuirea locuinţelor existente, conform unei modificări a unui regulament care urmează a fi votată miercuri.
Până în prezent, numai lucrările de renovare pentru locuinţele din zonele urbane din cele 12 state care au aderat la UE între 2004 şi 2007 erau eligibile pentru finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER). Prin aprobarea amendamentelor propuse la textul regulamentului, ale cărui puncte esenţiale fac deja obiectul unui acord cu Consiliul, toate cele 27 de state membre vor putea folosi bani din acest fond, în plus faţă de finanţări din alte surse, pentru renovarea sau înlocuirea locuinţelor comunităţilor marginalizate, indiferent de zona în care sunt situate (urbană sau rurală). Aceste amendament vor completa legislaţia existentă pentru a permite o mai bună abordare a condiţiilor precare de viaţă ale acestor segmente ale populaţiei.
Legislaţia vizează toate "comunităţile marginalizate" , printre care se numără comunităţile de romi, care constituie în prezent cel mai mare grup social din Europa. Regulamentul FEDER a fost deja modificat anul trecut, pentru a permite finanţarea măsurilor de eficienţă energetică pentru locuinţe.
Raportul anual privind egalitatea între bărbaţi şi femei: Europa trebuie să lupte împotriva violenţei domestice şi să asigure dreptul la concediul de paternitate
Criza financiară, economică şi socială are consecinţe specifice asupra situaţiei femeilor pe piaţa muncii şi în viaţa lor personală. Egalitatea între femei şi bărbaţi trebuie inclusă în toate politicile europene, declară deputaţii europeni, aşa încât situaţia femeilor să se îmbunătăţească în întreaga Europă. Parlamentul va dezbate şi va vota raportul anual pentru 2009 privind egalitatea între bărbaţi şi femei în Uniunea Europeană.
Multe aspecte privind egalitatea între bărbaţi şi femei sunt încă nerezolvate în Europa, spun deputaţii în proiectul de raport: combaterea violenţei împotriva femeilor, una din priorităţile preşedinţiei spaniole, este una din condiţiile necesare ale egalităţii. Textul susţine propunerile preşedinţiei de a crea un Centru European pentru Monitorizarea violenţei pe considerente de sex.
Concediul de paternitate trebuie de asemenea să fie recunoscut pe tot teritoriul UE, spun membrii Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen. În plan economic, şi în ciuda măsurilor luate pentru a elimina diferenţele de remunerare între bărbaţi şi femei, discrepanţa aflându-se între14%-17% în 2009, se arată în text.
Dezbatere cu privire la relocarea deţinuţilor de la Guantanamo
Deoarece centrul de detenţie de la Guantanamo nu a fost închis de către autorităţile americane după cum a fost prevăzut iniţial la 22 ianuarie 2010, membrii Parlamentului vor discuta cu Consiliul şi Comisia despre posibila cooperarea cu SUA în ceea ce priveşte relocarea deţinuţilor.
În urma solicitări adresate de Statele Unite, şapte State Membre au acceptat foşti deţinuţi din Guantanamo: Franţa, Portugalia, Irlanda, Belgia, Regatul Unit, Italia şi Ungaria.
În februarie 2009, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care se menţionează că "statelor membre le revine o parte specifică din răspunderea politică pentru detenţia prizonierilor la Guantánamo şi în alte centre de detenţie secrete", în urma anchetei conduse de Parlamentul European şi potrivit căreia anumite guverne europene au fost implicate în extrădări extraordinare către acest centru de detenţie. Deputaţii au salutat faptul că preşedintele Obama a ordonat închiderea centrului de detenţie de la Guantánamo, dar subliniază că persistă "unele ambiguităţi în ceea ce priveşte menţinerea unui număr limitat de programe de predări extraordinare şi de centre de detenţie secrete." Dezbaterea nu va fi urmată de adoptarea unei rezoluţii.
Prevenirea rănilor provocate de ace în sectorul medical
Parlamentul va vota cu privire la un acord între partenerii sociali privind prevenirea rănilor provocate de ace în sectorul spitalicesc, unul din cele mai întâlnite şi mai mari riscuri pentru lucrătorii din sectorul medical în UE.
Rănile provocate de ace sau obiecte ascuţite pot duce la transmiterea a mai mult de 20 de viruşi periculoşi pentru sănătate, inclusiv cel al hepatitei B sau al hepatitei C, şi HIV. ÎN UE se înregistrează peste un milion de răniri cu obiecte ascuţite în fiecare an, se menţionează în rezoluţia propusă de Elisabeth Lynne (ALDE, UK) şi adoptată de comisia parlamentară pentru ocuparea forţei de muncă cu 44 de voturi pentru şi unul împotrivă.
Ideea unei propuneri legislative pentru protejarea lucrătorilor din domeniul sănătăţii de anumite infecţii provocate de răniri cu instrumente medicale ascuţite este o mai veche iniţiativă, solicitată de mai mulţi ani de Parlamentul European, în special într-o rezoluţie din iulie 2006.
