Comisia Europeană a elaborat o strategie pe zece ani, menită să revigoreze economia şi să facă posibilă o creştere „inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”, printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale şi europene.
 |
Mult aşteptata strategie Europa 2020 vine după cea mai lungă şi gravă recesiune din istoria UE şi identifică imensele provocări cărora va trebui să le facem faţă. Criza economică a scos în evidenţă deficienţele unei economii care se confruntă deja cu efectele globalizării, cu creşterea presiunii asupra resurselor şi cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. Comisia consideră că toate aceste probleme pot fi rezolvate dacă Europa este dornică să opteze pentru o piaţă mai ecologică şi mai inovatoare, care să consolideze bunăstarea socială. |
Strategia se axează pe promovarea industriilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe încurajarea elaborării de noi produse, pe dezvoltarea unei economii digitale şi pe modernizarea sectorului educaţiei şi formării. Strategia fixează cinci obiective precise, printre care se numără creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă până la cel puţin 75% (de la nivelul actual de 69%) şi creşterea cheltuielilor în domeniul cercetării şi dezvoltării până la 3% din PIB - în prezent, bugetul alocat acestui sector reprezintă doar 2% din PIB, fiind mult mai scăzut decât cel din SUA şi Japonia.
Planul reia şi obiectivul „20/20/20” în materie de schimbări climatice - unul dintre cele mai ambiţioase obiective din lume - şi propune o reducere cu 25% a nivelului sărăciei, procent care s-ar putea traduce prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru circa 20 de milioane de persoane.
În ceea ce priveşte educaţia, Comisia recomandă amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea ratei abandonului şcolar sub nivelul de 10% (faţă de 15%, cât este în prezent) şi creşterea numărului absolvenţilor de studii superioare cu vârsta sub 30 de ani (de la 31% la 40%).
Documentul invită guvernele să stabilească obiective naţionale care să ţină cont de condiţiile existente în fiecare ţară şi să contribuie, în acelaşi timp, la realizarea obiectivelor globale ale UE. Comisia va monitoriza derularea acţiunilor propuse şi va emite avertismente în cazul eventualelor „reacţii neadecvate”.
UE ţine deja sub observaţie finanţele publice pentru a evita producerea unor dezechilibre care ar putea submina zona euro. Noul plan va merge şi mai departe, propunând extinderea monitorizării şi la alte domenii care ar putea avea consecinţe negative asupra competitivităţii europene.
Strategia identifică şapte iniţiative-pilot menite să consolideze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. Acestea includ programe vizând ameliorarea condiţiilor de finanţare şi a accesului la fonduri în domeniul cercetării şi dezvoltării, facilitarea accesului la internet de mare viteză şi utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie.
Liderii guvernelor naţionale urmează să dezbată noua strategie în cadrul reuniunii din această lună. Detaliile, inclusiv stabilirea obiectivelor naţionale, vor face obiectul unui summit care va avea loc ulterior, probabil în luna iunie.
