UE va evidenţia siturile care celebrează Europa, reprezentând un simbol al integrării, idealurilor şi istoriei sale
Uniunea Europeană numără 500 de milioane de locuitori, însă puţini sunt cei care se definesc ca fiind cetăţeni ai Uniunii Europene. Când sunt întrebaţi de unde provin, tendinţa este ca răspunsul lor să se refere, de fapt, la naţionalitate.
 |
Lipsa unei identităţi europene puternice este considerată o provocare pentru integrarea în Europa, însă nu surprinde. Continentul este un vast amalgam de limbi şi tradiţii, iar ţările care compun UE par mai mult să difere decât să se asemene. Pentru a consolida sentimentul apartenenţei la Europa, Comisia a decis să sponsorizeze marca patrimoniului european, registru de situri istorice a căror semnificaţie depăşeşte frontierele naţionale. Iniţiat de Franţa, Ungaria şi Spania în 2006, proiectul şi-a propus să-i sensibilizeze pe europeni şi să le sporească sentimentul de apreciere faţă de istoria lor comună şi faţă de diversitatea patrimonului cultural european. |
În prezent, la acest proiect participă 18 ţări, printre care şi Elveţia. Registrul a luat proporţii, pe listă figurând zeci de edificii istorice precum Acropola din Atena, casa lui Robert Schuman (om de stat francez şi unul dintre părinţii fondatori ai UE), şantierele navale din Gdańsk unde a luat naştere sindicatul Solidaritatea, care a declanşat o parte din evenimentele ce au grăbit sfârşitul Războiului Rece.
Prin preluarea proiectului, UE speră să îl extindă şi să îi confere mai multă vizibilitate şi mai mult prestigiu. Pentru a obţine marca patrimoniului european, siturile trebuie să demonstreze că joacă un rol important în procesul de integrare europeană. La intrarea pe fiecare sit selecţionat va fi montată o placă indicând că acesta face parte din patrimoniul cultural european.
Totuşi, nu este vorba numai despre cultură. Ca şi în cazul siturilor înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, marca va atrage turişti, dând un nou impuls economiilor locale.
Registrul vine în completarea unor iniţiative ale UE cum ar fi Capitala culturală europeană şi programul Erasmus destinat schimburilor studenţeşti, iniţiative care au contribuit la menţinerea unui climat de înţelegere şi la promovarea integrării europene.
