Comisia Europeană a lansat o consultare publică prin care invită statele membre și alte părți interesate să își prezinte opiniile și observațiile cu privire la actualele norme ale UE privind ajutoarele de stat aplicabile sprijinului public pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă. Consultarea publică face parte dintr-o evaluare globală de către Comisie a normelor relevante, pentru a stabili dacă acestea sunt încă adecvate scopului lor sau dacă vor trebui actualizate în lumina recentelor evoluții tehnologice și ale pieței. Toate părțile interesate pot participa la consultarea publică până la 5 ianuarie 2021.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Transformarea digitală a Europei depinde de rețelele de înaltă calitate, care sunt esențiale pentru conectarea regiunilor din Uniunea Europeană și care contribuie la o economie socială de piață mai competitivă și mai durabilă. Consultarea publică îi va permite Comisiei să stabilească dacă normele existente privind ajutoarele de stat referitoare la sprijinul public pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă sunt încă adecvate scopului lor și pot face față provocărilor specifice viitorului digital al Europei.
Orientările privind ajutoarele de stat pentru rețelele de comunicații în bandă largă din 2013 le permit statelor membre să ofere sprijin pentru dezvoltarea rețelelor în bandă largă, sub rezerva anumitor condiții. În special, acestea permit investiții publice în cazul în care există o disfuncționalitate a pieței, iar aceste investiții aduc o îmbunătățire semnificativă a pieței în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor, capacitatea, vitezele și concurența (schimbare semnificativă). Acest lucru garantează concentrarea intervențiilor publice asupra unor domenii care, altfel, ar fi delăsate din cauza lipsei interesului comercial de a investi în ele, și care sprijină tehnologiile de ultimă generație. În același timp, orientările vizează și protejarea investițiilor private, prevăzând că nu se poate face nicio intervenție publică acolo unde operatori privați au investit sau au planificat în mod credibil să investească și promovând concurența loială prin intermediul unor proceduri de selecție competitive, al neutralității tehnologice și al unor cerințe privind accesul liber, în beneficiul tuturor cetățenilor și al întreprinderilor europene.
În plus, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare („RGECA”) scutește statele membre de obligația de a notifica măsurile de ajutor care sprijină dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în zone în care nu există infrastructură din aceeași categorie sau dezvoltarea acesteia nu este planificată în mod credibil pentru viitorul apropiat, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.
De la adoptarea, în 2013, a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru rețelele de comunicații în bandă largă și a normelor RGECA relevante, în 2014, tehnologiile de comunicații în bandă largă s-au îmbunătățit în mod semnificativ, iar nevoile utilizatorilor au crescut, impunând o lățime de bandă mai mare, precum și o îmbunătățire a rețelelor în ceea ce privește alți parametri, precum timpul de așteptare, disponibilitatea și fiabilitatea.
Scopul consultării publice este de a stabili dacă orientările privind ajutoarele de stat pentru comunicațiile în bandă largă și dispozițiile relevante din RGECA și-au îndeplinit obiectivele, efectul pe care acestea l-au avut asupra pieței și a concurenței și dacă acestea trebuie actualizate în lumina recentelor evoluții tehnologice și de pe piață, precum și a noilor obiective ale politicii digitale a UE. În cadrul consultării, Comisia urmărește să evalueze eficacitatea, eficiența, coerența, relevanța și valoarea adăugată europeană a normelor existente, în conformitate cu cerințele privind o mai bună legiferare.
Toate detaliile consultării publice sunt disponibile online.
Consultarea va rămâne deschisă până la 5 ianuarie 2021.
Consultarea face parte dintr-o evaluare globală de către Comisie a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru rețelele de comunicații în bandă largă și a dispozițiilor relevante din RGECA, evaluare care va fi efectuată în conformitate cu normele Comisiei privind o mai bună legiferare. Pe lângă consultarea publică, evaluarea va implica analize interne efectuate de Comisie, precum și concluziile unui studiu elaborat de un consultant extern. Comisia va rezuma rezultatele exercițiului într-un document de lucru al serviciilor Comisiei, care va fi făcut public. Evaluarea va sta la baza unei viitoare decizii a Comisiei prin care se va stabili dacă este necesară o actualizare a normelor actuale.
În temeiul Orientărilor privind o mai bună legiferare, Comisia evaluează dacă anumite legi, politici și activități de cheltuieli sunt adecvate scopului și au furnizat, cu costuri minime, modificările dorite pentru întreprinderile și cetățenii europeni. Concluziile evaluării ajută Comisia să decidă dacă acțiunile UE ar trebui continuate sau modificate.
Orientările existente din 2013 privind ajutoarele de stat pentru rețelele de comunicații în bandă largă permit investiții publice în cazul în care există o disfuncționalitate a pieței și în care aceste investiții aduc o îmbunătățire semnificativă (schimbare semnificativă). Se ține cont și de anumiți parametri suplimentari pentru a proteja concurența și stimulentele pentru investiții private.
Între 2014 și 2019, statele membre au cheltuit fonduri publice în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, pentru a acoperi lacunele în materie de investiții în dezvoltarea infrastructurii de bandă largă și pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2020 în Agenda digitală pentru Europa. Prin urmare și în conformitate cu indicele economiei și societății digitale, până la jumătatea anului 2019, 86 % dintre gospodăriile din Europa aveau acces la conexiuni rapide în bandă largă cu o viteză de descărcare de cel puțin 30 megabiți pe secundă (Mbps), iar 30 % beneficiau de conectivitate la nivel de gigabiți.
Pornind de la obiectivele actuale ale UE privind comunicațiile în banda largă pentru 2020, Comisia a identificat, în Comunicarea sa privind societatea gigabiților, nevoile în materie de conectivitate care trebuie satisfăcute până în 2025 pentru a construi o societate europeană a gigabiților, în cadrul căreia rețelele de foarte mare capacitate să permită utilizarea pe scară largă și dezvoltarea de produse, servicii și aplicații în cadrul pieței unice digitale. Nevoile identificate în materie de conectivitate sunt următoarele: (i) toate gospodăriile europene ar trebui să aibă acces la o conectivitate la internet cu viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, care să poată fi îmbunătățite până la viteze exprimate în gigabiți, (ii) toți factorii socioeconomici importanți, cum ar fi școlile, nodurile de transport și principalii furnizori de servicii publice, precum și întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală, ar trebui să aibă acces la conectivitate la internet la nivel de gigabiți, cu viteze de descărcare și încărcare de cel puțin 1 Gbps; (iii) acoperire 5G neîntreruptă în toate zonele urbane, precum și pe toate căile principale de transport terestru.
În februarie 2020, Comisia a publicat prioritățile digitale ale UE, inclusiv în Comunicarea privind viitorul digital al Europei, și a reamintit că, pentru realizarea obiectivelor UE pentru 2025, conectivitatea rămâne cea mai importantă piatră de temelie a transformării digitale a Europei.
Persoane de contact pentru presă:
Arianna PODESTA (+ 32 2 298 70 24)
Giulia ASTUTI (+ 32 2 295 53 44)
