Comisia a primit luni, 31 mai, din partea României planul oficial de redresare și reziliență. Acest plan stabilește reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de redresare și reziliență.
Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului de redresare al Uniunii Europene, NextGenerationEU, planul UE prin intermediul căruia aceasta își propune să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Mecanismul va furniza până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele (la prețurile din 2018). Această sumă este împărțită în granturi, în valoare totală de 312,5 miliarde EUR, și împrumuturi, în valoare de 360 de miliarde EUR. Mecanismul de redresare și reziliență va juca un rol esențialîn a ajuta Europa să iasă mai puternică din criză și în a asigura reușita tranziției verde și a celei digitale.
Planul prezentat de România este rezultatul unui dialog intens derulat în ultimele luni între Comisie și autoritățile române.
Planul de redresare și reziliență al României
În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, România a solicitat granturi în valoare de 14,3 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 15 miliarde EUR.
Planul se bazează pe următorii șase piloni: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, până în 2026, vizând toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, până în 2026.
Etapele următoare
În următoarele două luni, Comisia va evalua planul prezentat de România pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia într-un act obligatoriu din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice României emise în contextul semestrului european. Comisia va evalua, de asemenea, dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli investițiilor și reformelor care sprijină obiectivele climatice și 20 % tranziției digitale.
Ca regulă generală, Consiliul va avea la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare.
Comisia a primit în prezent 22 de planuri de redresare și reziliență din partea următoarelor state membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia. Comisia va continua colaborarea intensă cu restul statelor membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate.
Pentru informații suplimentare
Mecanismul de redresare și reziliență: Întrebări și răspunsuri
Fișa informativă privind Mecanismul de redresare și reziliență
Mecanismul de redresare și reziliență: Alocarea granturilor
Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență
Site-ul web dedicat Mecanismului de redresare și reziliență
Site-ul web dedicat Grupului operativ pentru redresare și reziliență (RECOVER)
Persoană de contact pentru presă:
Ștefan TURCU
E-mail: stefan.turcu@ec.europa.eu
telefon: 0724 232 197
