O austriacă se căsătoreşte cu un britanic în Marea Britanie.Cuplul locuieşte doi ani în Austria, alături de fiul lor.După aceea, soţul pleacă, iar soţia doreşte să divorţeze,însă nu ştie ce legislaţie se va aplica în cazul divorţului său.Poate să divorţeze în temeiul legislaţiei austriece sau se aplică legislaţia din Marea Britanie?Mii de europeni se regăsesc în astfel de situaţii dificile în fiecare an deoarece fiecare ţară din UE dispune de propriul său sistem pentru a determina care este legislaţia naţională aplicabilă divorţurilor. Comisia Europeană propune astăzi o soluţie concretă: o lege care să permită cuplurilor să aleagă legislaţia naţională aplicabilă în cazul divorţului lor. Regulamentul propus de UE va ajuta cuplurile de naţionalităţi diferite, cuplurile care locuiesc separat în ţări diferite sau cele care locuiesc împreună într-o altă ţară decât ţara lor de origine. Obiectivul este de a reduce impactul negativ asupra copiilor şi de a proteja părinţii mai vulnerabili în cursul procedurilor de divorţ. În UE se înregistrează aproximativ 300 000 de căsătorii internaţionale în fiecare an. Propunerea de astăzi este rezultatul unei solicitări formulate de 10 state membre (Austria, Bulgaria, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, România, Slovenia şi Spania) şi ar fi prima oară când se recurge la mecanismul de „cooperare consolidată”.
„Cuplurile internaţionale se pot confrunta cu probleme juridice arbitrare care pot transforma tragedia divorţului într-un dezastru financiar şi emoţional, îngreunând într-o măsură considerabilă viaţa persoanelor în cauză”, a afirmat dna Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisar al UE pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. „Mii de cupluri se găsesc în situaţii personale dificile deoarece sistemele legislative naţionale nu au reuşit până acum să ofere răspunsuri clare. În multe cazuri, copiii şi soţul mai vulnerabil au de suferit. Refuz să îi las pe cetăţenii UE să îşi gestioneze singuri divorţuri internaţionale complicate. Doresc ca aceştia să aibă la dispoziţie norme clare astfel încât să ştie în orice moment ce opţiuni au. De aceea am hotărât să facem astăzi un pas înainte.”
Situaţia actuală a cuplurilor transfrontaliere este complexă:
- 20 dintre ţările UE stabilesc care este legislaţia naţională aplicabilă pe baza unor factori de legătură, precum naţionalitatea şi şederea de lungă durată, astfel încât divorţul între soţi este reglementat de o legislaţie naţională care prezintă relevanţă pentru aceştia;
- 7 dintre statele membre ale UE (Danemarca, Letonia, Irlanda, Cipru, Finlanda, Suedia şi Regatul Unit) aplică legislaţia lor naţională.
Aceste norme privind conflictele de legi produc complicaţii juridice şi generează costuri importante, ceea ce îngreunează divorţurile amiabile şi planificate.
Comisia propune astăzi o metodă comună pentru stabilirea legislaţiei naţionale aplicabile cuplurilor internaţionale.În temeiul regulamentului propus:
- cuplurile internaţionale vor avea mai mult control asupra separării lor.Acestea vor putea hotărî cu privire la legislaţia naţională aplicabilă divorţului lor, cu condiţia ca unul dintre soţi să aibă o legătură cu ţara respectivă.De exemplu, un cuplu suedo-lituanian care locuieşte în Italia poate solicita instanţelor italiene să aplice legislaţia suedeză sau lituaniană;
- instanţele vor dispune de o metodă comună pentru a decide cu privire la legislaţia naţională aplicabilă atunci când soţii nu se pot pune de acord.
De asemenea, cuplurile vor avea posibilitatea de a hotărî de comun acord cu privire la legislaţia care li s-ar aplica în caz de divorţ, chiar dacă nu intenţionează să se separe.Acest lucru va conferi acestor cupluri mai multă securitate juridică, previzibilitate şi flexibilitate şi va contribui la protejarea soţilor şi a copiilor lor de proceduri complicate, lungi şi dureroase.
Propunerile vizează, de asemenea, să protejeze soţii mai vulnerabili, evitând ca aceştia să fie dezavantajaţi pe nedrept în cursul procedurilor de divorţ.În prezent, partenerul care îşi poate permite să suporte costurile de călătorie şi cheltuielile de judecată poate să „se precipite la tribunal”într-o altă ţară, astfel încât cazul său să fie reglementat printr-o lege care îi protejează interesele. De exemplu, dacă unul dintre soţii unui cuplu polonez se mută în Finlanda, acesta poate solicita, după un an, divorţul în această ţară, fără a avea nevoie de consimţământul celuilalt soţ.
Noile norme ar combate acest tip de căutare a jurisdicţiei celei mai favorabile în statele membre care participă la cooperare, prin garantarea aplicării legislaţiei din ţara în care soţul mai vulnerabil locuieşte împreună cu partenerul său sau în care cei doi soţi au avut ultima reşedinţă comună.
Statele membre ale UE trebuie acum să decidă prin vot dacă cele 10 ţări sunt autorizate să recurgă la cooperarea consolidată.Parlamentul European trebuie, de asemenea, să îşi dea acordul.„10 guverne au invitat Comisia să propună o soluţie.Recurgerea la procedura de cooperare consolidată este un semn pozitiv care arată că UE dispune de flexibilitatea necesară pentru a-şi ajuta cetăţenii, chiar şi în chestiuni juridice dificile.Obiectivul meu este de a-i ajuta pe cetăţeni să beneficieze pe deplin de dreptul lor de a locui şi de a lucra oriunde în Europa”, a declarat dna Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie.
Context
În 2006, Comisia a propus pentru prima dată să ajute cuplurile internaţionale, însă planul (aşa-numitul Regulament „Roma III”) nu a beneficiat de sprijinul unanim necesar din partea guvernelor din UE.De atunci, 10 dintre ţările UE (Austria, Bulgaria, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, România, Slovenia şi Spania) au declarat că doresc să recurgă la aşa-numita cooperare consolidată pentru a promova măsura.În temeiul tratatelor UE, nouă sau mai multe ţări pot recurge la cooperarea consolidată pentru a avansa în sensul unei măsuri care, în ciuda importanţei sale, este blocată de o minoritate restrânsă de state membre.Celelalte ţări ale UE îşi păstrează dreptul de a se alătura oricând doresc.
Regulamentul propus astăzi nu are niciun impact asupra capacităţii statelor membre de a defini căsătoria.
- Întrebări frecvente
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/10/100&format=HTML&aged=0
- Propunerea Comisiei
Propunerea de astăzi poate fi consultată aici.
- Conferinţa de presă susţinută de comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie
Înregistrarea conferinţei de presă susţinute de Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, poate fi urmărită pe pagina de internet a EbS.
