Justiţie şi securitate internă: avantaje pentru cetăţeni şi întreprinderi

        Un nou plan de cooperare pe probleme de justiţie şi securitate internă pentru următorii cinci ani.
        Cuprinzând 12 propuneri principale, planul are în vedere domenii diferite, cum ar fi criminalitatea informatică, controlul la frontiere, azilul şi dreptul la un proces corect. El detaliază obiectivele complexe stabilite în agenda de lucru în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne adoptată de liderii UE în luna decembrie. Spre deosebire de agendele naţionale, aşa-numitul program de la Stockholm, care se derulează până în 2014, abordează aspecte ale acestui domeniu din perspectiva a 500 de milioane de europeni.

Ţările UE şi-au intensificat, în ultimele decenii, cooperarea în această direcţie. Totuşi, diversitatea sistemelor juridice ale celor 27 de state membre îi împiedică, adesea, pe europeni să trăiască şi să lucreze în alte ţări decât cele din care provin. De exemplu, multe dintre actele civile nu sunt recunoscute peste hotare.         Planul urmăreşte nu doar eliminarea unor astfel de obstacole, ci şi încurajarea unei abordări la nivel comunitar în cazul problemelor care depăşesc graniţele naţionale, cum ar fi reacţia în caz de dezastru, imigrarea, crima organizată şi terorismul.

      Ca şi programul de la Stockholm, planul reia preocuparea pentru dreptul la viaţă privată în era informaţională, propunând actualizarea normelor europene cu privire la protecţia datelor datând din 1995 şi negocierea unui acord cu Statele Unite pentru partajarea anumitor informaţii de natură financiară în scopul combaterii terorismului. De asemenea, include propuneri de sancţiuni penale în cazul furtului de identitate şi al atacurilor asupra sistemelor informatice.

      O altă prioritate este consolidarea drepturilor acuzaţilor în cursul procedurilor penale. Vor fi introduse propuneri menite să îmbunătăţească accesul acestora la informaţii, consiliere şi asistenţă juridică. Aceste măsuri vin în completarea propunerii de luna trecută, care urmăreşte să ofere suspecţilor dreptul de a beneficia de interpreţi şi traducători, în cazul în care nu vorbesc limba în care se desfăşoară procedurile judiciare.

      Planul invită şi la elaborarea unor măsuri de protecţie civilă la nivelul UE şi a unor norme ample cu privire la drepturile victimelor. Eurojust, o reţea formată din procurori, magistraţi şi poliţişti din toate ţările UE fondată în 1999, va avea şi competenţa de a iniţia anchete, nu doar de a colabora în cadrul acestora. Este posibil să fie creat şi un parchet european care să se ocupe de cazurile de atingere adusă intereselor financiare ale UE, cum ar fi frauda fiscală.

      La începutul acestui an, Comisia a propus consolidarea rolului Frontex, agenţia europeană pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre. Pe lângă aceasta, vor fi înaintate propuneri privind crearea unui sistem comun de acordare a azilului şi a unor sisteme automate la punctele de trecere a frontierei în spaţiul Schengen.